2019: Roller coaster-ul rusesc de dezinformare
Dealuri înalte, căderi abrupte, viraje periculoase! Pătrunderea în lumea dezinformării pro-Kremlin crează, uneori, senzația că nimic nu e la locul său. Haideți să traversăm anul 2019, unde vom experimenta toate trăirile tipice unei plimbări cu un roller coaster, de la distracție, la sentimentul de insecuritate. Hai, urcă!
“Nimic nou în Est ”
Așa cum a scris EU vs Disinfo în ianuarie 2019, Ucraina s-a aflat constant pe valul dezinformării din partea Kremlinului și se pare că va rămâne acolo și anul acesta. Reiese că observatorul UE pentru dezinformare avea dreptate – Ucraina a rămas cea mai frecventă țintă a campaniilor de dezinformare ale Kremlinului. Nu au fost aproape deloc surprize atunci când era vorba despre narațiunile folosite. Încercări de implicare a trupelor și armamentelor din Rusia, în estul Ucrainei, portretizarea anexării ilegale a Crimeei ca referendum democratic, învinovățirea Occidentului pentru provocarea protestelor Euromaidan și împingerea agresivă a narațiunii despre fasciștii care rulează practic în Ucraina. Toarte s-au regăsit în metodele Kremlinului iar experții UE vs Disinfo le-au identificat din nou.
De asemenea, nu s-a schimbat prea mult campania de dezinformare centrată pe zborul MH17, care a avut loc în iunie 2014. După cinci ani de minciuni, sursele pro-Kremlin încă propagă aceleași mesaje despre lipsa de probe a implicării Rusiei, încercând să învinovățească Ucraina, în ciuda dovezilor solide prezentate de ancheta internațională.
Chiar și un roller coaster trebuie să mai schimbe viteza înainte de a face față unei noi provocări. Și cum 2018 a văzut piețele pro-Kremlin care se luptă pe panta dezinformării ce îl vizează pe Sergei Skripal, despre intoxicarea lui și a fiicei sale Yulia iar ancheta a dovedit clar responsabilitatea Rusiei, sursele de dezinformare păreau să fi atins apogeul abilităților lor de manipulare. UE vs. Disinfo a numărat peste 150 de narațiuni false despre cazul lui Sergei Skripal la un an după otrăvire.
Apoi au coborât panta, acuzând în mod repetat Marea Britanie și țările din Vest, care și-au exprimat sprijinul pentru rezultatele investigației britanice, despre Rusia. Aceasta este cea mai frecventă acuzație folosită de actorii pro-Kremlin atunci când se confruntă cu dovezi, fie că este cazul Skripal, fie că e politica externă și militară din diferite țări sau activitățile UE și NATO și multe altele.
„Argumentul” rusofobiei a fost folosit anul acesta în contextul aniversărilor istorice importante. Țineți-vă strâns, întrucât dacă ne teleportăm în 1939, unde, potrivit punctelor de desfacere pro-Kremlin, pactul Molotov-Ribbentrop și protocolul său secret se referea doar la non-agresiune și nu la împărțirea Europei în sfere rusești germane și sovietice de influență; unde statele baltice s-au alăturat URSS în conformitate cu dreptul internațional (și Lituania chiar a beneficiat de pact!); în timp ce Polonia începea al doilea război mondial.
Avansând tot mai mult
Atenție acum, sentimentul dvs. de echilibru poate fi puternic perturbat pe măsură ce intrăm în țara marionetelor.
Un caz foarte interesant din acest punct de vedere este UE care a fost o țintă constantă a dezinformării ruse. În acest an, accentul a fost pus pe alegerile pentru Parlamentul European. Punctele de desfacere Pro-Kremlin au reușit să înfățișeze UE atât ca pe un răufăcător, cât și ca pe o victimă. Pe de o parte, narațiuni despre rădăcinile naziste ale UE și despre UE care colonizează și / sau corupe țările membre au fost aruncate în spațiul informațional. Mesajul a fost clar: UE este un rău, iar cetățenii săi ar trebui să evite orice legătură cu asta. Pe de altă parte, aceeași UE a fost înfățișată ca fiind slabă și fără nicio putere sau influență, iar alegerile – ca o înșelătorie. Contradictorii așa cum sunt, toate aceste narațiuni aveau același scop: să-i descurajeze pe europeni să voteze. Din fericire pentru democrația europeană, aceste încercări s-au dovedit nereușite.
Fără a părăsi tărâmul marionetelor, montajul rusesc ne duce alături de alte narațiuni folosite sub aceeași umbrelă tematică. Criza climatică a ajuns să fie și în acest an în centrul atenției, cu povești atât de cunoscute cum ar fi cele care pun sub semnul întrebării factorul uman din spatele său sau chiar existența sa, dar și altele mai noi, axate în mare parte pe Greta Thunberg. Activista a fost supusă unei campanii vaste de dezinformare, fiind portretizată ca o victimă a „credinței verzi” pe de o parte și ca o amenințare pentru lume, pe de altă parte.
Apropo, primele invenții care au deschis calea pentru plimbările cu roller coaster-ul au avut forma unor dealuri de gheață și se crede că provin din Rusia. Coincidență? Categoric. Dar una amuzantă.