Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, susține că tratatele Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistență unui stat UE în cazul unei agresiuni militare, referindu-se la un scenariu ipotetic în care Statele Unite ar încerca să anexeze Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat agenției Reuters.
Kubilius s-a declarat de acord cu poziția exprimată anterior de premierul danez Mette Frederiksen, care a avertizat că un atac al unui stat NATO asupra altui stat NATO ar reprezenta o ruptură fundamentală a alianței. Ambii oficiali au subliniat însă că nu consideră probabil un astfel de scenariu.
De ce este invocată Groenlanda
Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei din motive strategice, invocând riscuri legate de Rusia și China în regiunea arctică. Deși Danemarca și autoritățile locale din Groenlanda au declarat că insula „nu este de vânzare”, Trump nu a exclus public posibilitatea folosirii forței.
Groenlanda este teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru atât al Uniunii Europene, cât și al NATO. Insula nu face parte din UE, însă orice agresiune împotriva Danemarcei ar avea implicații directe pentru alianțele din care aceasta face parte.
Ce spune, de fapt, Tratatul UE
Kubilius a invocat articolul 42.7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede că statele membre au obligația de a oferi „ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor” unui stat UE care este victima unei agresiuni armate.
Comisarul a subliniat însă că:
-
aplicarea acestui articol depinde de solicitarea explicită a statului afectat, în acest caz Danemarca;
-
tratatul nu stabilește automat natura sau amploarea răspunsului militar;
-
articolul 42.7 nu este echivalent cu Articolul 5 al NATO și nu prevede mecanisme automate de apărare colectivă.
„Va depinde foarte mult de Danemarca cum va reacționa și ce va solicita”, a explicat Kubilius, adăugând că UE ar putea oferi sprijin de securitate, inclusiv trupe sau echipamente, doar la cererea autorităților daneze.
„Sfârșitul NATO” – avertisment politic, nu mecanism juridic
Atât Kubilius, cât și Frederiksen au folosit expresia „sfârșitul NATO” pentru a descrie impactul politic pe care l-ar avea un conflict armat între state membre ale alianței. Declarațiile nu se referă la o dizolvare formală a NATO, care nu este prevăzută de tratate, ci la o posibilă prăbușire a încrederii și a fundamentului politic al alianței.
Kubilius a insistat că nu crede într-o invazie americană a Groenlandei și că declarațiile sale au rolul de a sublinia gravitatea consecințelor unui asemenea gest asupra relațiilor transatlantice.
Planificări militare și limitele lor
Potrivit publicației britanice The Telegraph, oficiali militari europeni ar analiza scenarii teoretice privind securitatea Groenlandei și a regiunii arctice, inclusiv posibilitatea unei misiuni aliate. Aceste discuții sunt descrise ca planificări preliminare, nu decizii politice sau militare asumate.
Concluzie
Declarațiile liderilor europeni reflectă o dezbatere de prevenție, nu o criză în desfășurare. Ele vizează clarificarea obligațiilor juridice existente și a riscurilor politice extreme pe care le-ar presupune un conflict între aliați.
În acest moment, scenariul unei confruntări UE–SUA rămâne ipotetic, iar pozițiile exprimate de oficialii europeni sunt menite să sublinieze importanța menținerii cadrului de securitate transatlantic, nu să anunțe o ruptură iminentă.