Lumea pare să intre într-o nouă etapă a relațiilor internaționale — una în care regulile stabilite după al Doilea Război Mondial sunt tot mai des ignorate, iar marile puteri acționează deschis în funcție de propriile interese strategice. În centrul acestei schimbări se află două figuri politice dominante: președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Analistul italian Daniele Stracquadanio, cercetător la University of Trento, scrie în The Moscow Times, că revenirea lui Trump la Casa Albă a accelerat o transformare majoră în politica globală. În viziunea Moscovei, această evoluție confirmă un lucru așteptat de mult: sfârșitul epocii multilateralismului și revenirea fără rezerve a politicii de tip „mare putere”.
De la reguli internaționale la politica forței
În noul context, încălcări flagrante ale suveranității statelor — precum invazia Ucrainei — nu mai sunt tratate automat drept acte de izolare internațională. Din contră, spun unii analiști, ele riscă să devină o practică tot mai acceptată în politica globală a secolului XXI.
La patru ani după ce Occidentul a condamnat ferm ofensiva rusă din Ucraina, discursul oficial american începe să semene tot mai mult cu retorica Moscovei. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat recent ideea unor lovituri preventive pentru a evita eventuale represalii ale Iranului împotriva Israelului, în timp ce secretarul american de război, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite nu au început conflictul, dar încearcă să îl încheie.
În paralel, apelurile la revolte împotriva unor regimuri considerate „ilegitime” — fie că este vorba despre „teroriștii iranieni”, fie despre „neo-naziștii ucraineni”, cum susține propaganda rusă — au devenit instrumente retorice folosite de ambele tabere.
Citește mai mult AICI