Ion Tăbârță: „Nu trebuie să fim naivi și să credem că forțele oligarhice vor ceda cu una, cu două”

Despre programul de guvernare al noului executiv de la Chişinău, provocările imediate legate de combaterea corupției, reformarea justiției și îmbunătățirea situației sociale, dar și despre șansele de reglementare transnistreană – într-un interviu  cu analistul politic Ion Tăbârță, pentru Europa Liberă.

Dle Ion Tăbârță, vineri a fost învestit Guvernul Gavrilița. Ce așteptări aveți după ce ați parcurs programul de guvernare și cât de greu va fi de pus în practică ceea ce scrie în acel program?

Ion Tăbârță: „Este un document ambițios care își propune foarte multe lucruri, să schimbe în Republica Moldova. Este conectat la programul electoral al PAS, dar are și o legătură directă cu acel speech ținut de președinta Maia Sandu la ședința de inaugurare a noului legislativ.

Ies la suprafață prioritățile noului guvern: avem combaterea pandemiei, avem reforma justiției și lupta cu corupția, avem creșterea bunăstării sociale, dar și atragerea finanțării externe și începerea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare pentru ca Republicii Moldova din nou să i se acorde asistență financiară. Însă aici va depinde foarte mult de modul în care Republica Moldova va realiza o serie de reforme pe alte sectoare.

Celelalte două momente – mă refer aici la justiție și la redresarea situației sociale – acestea mai degrabă sunt lucruri priorități care urmează să fie inițiate. Pentru că atât reformarea justiției nu cred că poate fi realizată într-un termen foarte scurt și va fi un proces greoi și anevoios, cât și creșterea capacității sau nivelului social al cetățenilor va dura, pentru că timp de 30 de ani Republica Moldova a fost un stat sărac, când într-o stare mai acută, când, poate, într-o stare atenuantă, însă Republica Moldova este un stat cu multe probleme social-economice, este un stat vulnerabil pentru cetățenii săi. De aceea cred că nu ne putem aștepta că într-o perioadă foarte scurtă va crește spectaculos nivelul social al cetățenilor, deși cu toții ne dorim acest lucru. Dar principalul este ca să se inițieze anumite politici de creștere a bunăstării cetățenilor.”

 Dle Tăbârță, un aspect pe care l-am desprins dintr-un comentariu pe care l-a postat fostul premier Ion Sturza: constatarea dlui este că acest guvern, prin componența lui și prin forțele care stau în spatele lui, ar însemna o rupere definitivă a legăturilor cu trecutul Republicii Moldova. Deci, ar fi o generație de oameni care nu mai tânjesc după fostul URSS. Este un argument care poate să dea cumva speranță faptului că Republica Moldova va fi conectată definitiv la spațiul european?

Ion Tăbârță: „Da, putem vorbi în așa termeni. Poate aici aș veni cu o scurtă remarcă, că nu este vorba despre o generație care s-a rupt în totalitate de trecutul sovietic, dar mai degrabă este vorba despre o generație care domină, și anume mă refer aici la acei care nu se mai identifică cu trecutul sovietic față de cei care încă se identifică. Pentru că trebuie să recunoaștem că noi mai avem astfel de categorii ale populației în Republica Moldova care tânjesc după acea perioadă sovietică. Acei care vor o altă viață, își doresc o altă perspectivă de dezvoltare, modernizarea Republicii Moldova după anumite tipare democratice, de tip european, deja încep să fie mai mulți.

Și avem și un element structural nou în rândurile electoratului, și anume, diaspora. Noi până acum 5 ani nu aveam diaspora în calitate de electorat structural care să poată înclina balanța spre un partid pro-european. Toate aceste schimbări structurale, într-adevăr, denotă faptul că deja noi avem o bună parte a populației majoritare care își doresc să se rupă de acel trecut sovietic nostalgic atât de evocat, așa, un fel de secol de aur, care, de fapt, mai degrabă este un mit. Este o populație care își dorește o dezvoltare, schimbare reală a Republicii Moldova. Și desigur acest Guvern are toate cărțile la mână, are toată susținerea partenerilor de dezvoltare pentru a realiza acest lucru.

Acum depinde de câțiva factori în realizarea unei guvernări reușite, performante. Și anume, până la urmă, capitolul de integritate și de intenție. Parcă știm că în componența actualului guvern sunt persoane bine intenționate, integre și sperăm că așa vor rămâne, nu vor fi supuse diferitelor tentații de a-și pierde din integritate, dar, totodată, să nu uităm de aspectul de performanță, de competență. Poți să fii bine intenționat, dar dacă nu ai capacitățile necesare, desigur că acest lucru poate avea și consecințe negative.”

 Nu e suficient să fii bun, trebuie să fii și bun de ceva.

Ion Tăbârță: „Da, evident. Trebuie, totodată, să conștientizăm, mai ales ei, de fapt, trebuie să conștientizeze PAS, cei care sunt în cabinetul de miniștri, dar și în alte instituții ale statului, pentru că ceea ce vedem acum, ministerele cu miniștrii este doar vârful aisbergului, urmează o muncă și mai asiduă în a identifica persoane capabile, competente la alte structuri ale instituțiilor statului, desigur foarte mult va conta ce oameni vor pune. Ei trebuie să conștientizeze că așteptările acum în societate sunt foarte mari și de multe ori cu cât mai mari sunt speranțele, cu atât mai mari sunt și deziluziile sau decepțiile.

Și aici cred că cei de la PAS ar trebui puțin să treacă de euforie și să-și gândească și să-și calculeze foarte bine acțiunile și pașii. Desigur, greșeli vor fi, nu greșește doar cel care nu face nimic, dar principalul este să aibă un scop bine stabilit și spre el să tindă.”

 Dle Tăbârță, noi, în principiu, am mai avut în istoria recentă un moment, acum vreo 10-11 ani, când am avut impresia că roata istoriei s-a întors. La ce trebuie să fie atenți guvernanții? Ați spus deja de integritate și de competență, poate mai sunt și alte lucruri. Dar și noi, ca societate, la ce trebuie să fim atenți pentru ca să nu se repete eșecul de acum un deceniu?

Ion Tăbârță: „Desigur că sunt multe paralele cu perioada care a fost atunci, prin 2009-2012, anume atunci a fost cel mai mare val de așteptări și de speranțe. Pentru că scandalul de la începutul anului 2013, scandalul politic legat de incidentul nefericit din Pădurea Domnească ne-a trezit cam pe toți și am înțeles că, de fapt, toată acea reformare și schimbare nu este altceva decât una de fațadă și odată ce tu te numești pro-european, nu neapărat ești și la comportament, și la esență pro-european. Dar principala diferență desigur este că nu mai avem niște partide de centru-stânga, partide care totuși aveau alte priorități, nu mai există anumite componente oligarhice care ar sta în spatele unor partide sub o formă sau alta. Acum PAS este un partid care nu are nicio tangență cu oligarhia, ba dimpotrivă a apărut pe fundalul luptei din societate cu oligarhia.

Cred că principalul pericol este legat de forțele oligarhice, care vor încerca să se regrupeze. Nu trebuie să fim naivi și să credem că forțele oligarhice vor ceda cu una, cu două și foarte ușor se vor conforma. Da, anumite persoane vedem că fug peste hotarele țării, dar altele vor încerca să opună rezistență. Inclusiv vor încerca să găsească metode de a atrage, de a pune în ispită, putem să ne exprimăm chiar așa, pe mulți din acei care se află acum la guvernare sau sunt la cârma unor instituții ale statului. Vor încerca prin diferite metode de ademenire, corupere, dar poate și presiune să frâneze anumite lucruri care vor demara în societatea moldovenească, în primul rând, să frâneze acele reforme pe care PAS le-a declarat și care sunt atât de așteptate în societate.”

 Dar societatea de ce trebuie să stea cu ochii și să taxeze, ca activitate sau ca manifestări ale noii guvernări? Care sunt aspectele care ar putea genera riscuri?

Ion Tăbârță: „Societatea trebuie să se uite la acțiuni. Cred că societatea trebuie să învețe din nefericita experiență de după 2009, și anume: dacă-i de lăudat – să laude, dacă-i de criticat – să critice. Și cei de la PAS, de fapt, trebuie să realizeze acest lucru, pentru că uneori se creează impresia că nu tot timpul îl realizează. Este suficient să vină vreo săgeată la anumite acțiuni ale PAS-ului și imediat aceste persoane sunt atacate pe rețelele de socializare ș.a.m.d.

Societatea trebuie să fie atentă la acțiuni, nu trebuie să meargă conducându-se doar de faptul că aceștia sunt PAS-ul și aceștia trebuie doar de susținut. Da, desigur PAS-ul trebuie de susținut, trebuie de încurajat și aici tot trebuie să înțelegem că este nevoie de un efort conjugat al întregii societăți, dacă dorim ca guvernarea PAS să fie una reușită. Dar, totodată, trebuie de urmărit atent acțiunile PAS, ale membrilor săi și dacă se vor observa cele mai mici deraieri, atunci desigur ele trebuie neapărat stopate prin anumite critici.”

Reglementarea transnistreană: „Chişinăul trebuie să aibă, în sfârșit, o viziune clară”

 Dle Tăbârță, haideți să ne uităm un pic pe programul de guvernare la secțiunea „reintegrare a țării”. Lucrurile pe care le-am desprins eu la prima vedere țin de un accent mai mare pus pe un aspectele sociale, începând de la drepturile omului și terminând cu asistența la combaterea COVID-19 sau servicii acordate oamenilor din stânga Nistrului. Dvs. ce ați citit în acest compartiment despre reintegrare?

Ion Tăbârță: „Mai degrabă este un set de intenții pe care și-l propune noul executiv, eforturi la nivel diplomatic ca problema transnistreană să fie scoasă în față. Este vorba, cum ați spus Dvs., despre problemele social-economice, drepturile omului. Din acest punct de vedere Republica Moldova va încerca să fie mai atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului. Și, din câte înțelegem, noua guvernare vede Ucraina un factor-cheie în promovarea unor acțiuni pe direcția transnistreană.”

 Are dreptate să facă lucrul acesta?

Ion Tăbârță: „Vom vedea care sunt capacitățile Kievului aici, și anume cât de interesat ei vor fi să meargă să susțină și interesele Republicii Moldova în anumite formate internaționale. Dar mai degrabă aici, dacă nu dorim să punem problema transnistreană la pachet cu problema Donbasului, trebuie să mergem pe linia marilor puteri. Pentru că, spre exemplu, aceeași Germanie, dar nu numai Germania, dar și o serie de structuri internaționale când abordează problema ucraineană, de regulă o abordează la pachet și cu cea moldovenească sau cu cea transnistreană.

De aceea principalul este ca atunci când cele două state vor coopera fiecare să se gândească la propriile interese naționale și această abordare să fie anume în interesul ambelor state. Faptul că se mizează pe Ucraina în abordarea problemei transnistrene eu cred că este o abordare corectă, dar, totodată, Republica Moldova nu trebuie să uite și de alți actori internaționali care în trecut au avut un rol important în problematica transnistreană, dar care au și ajutat Republica Moldova.”

 Cu Rusia cum vedeți Dvs. conexiunile pe acest subiect transnistrean?

Ion Tăbârță: „Va fi complicat cu Federația Rusă, pentru că Federația Rusă are o serie de instrumente, pârghii prin care încearcă să influențeze relația sa cu Republica Moldova. Federația Rusă i-a stabilit clar președintei Maia Sandu, chiar de la începutul mandatului, că linia roșie pentru ruși este prezența trupelor ruse în stânga Nistrului.”

 Și vedem că necesitatea retragerii figurează în programul acestui nou guvern, iar Maia Sandu de la început când a venit a vorbit despre aceste lucruri. Și în contextul acesta, atunci, ne așteptăm la presiuni economice? Pentru că există presiunile economice, presiunile migrației, subiectul gazelor naturale – cam acestea sunt pârghiile de influență pe care le are Rusia în acest subiect?

Ion Tăbârță: „Da, de fapt, Federația Rusă a transmis aceste semnale că „dacă doriți o relație bună cu noi, atunci nu atingeți subiectul prezenței trupelor militare ruse în stânga Nistrului”. Bine, președinta Maia Sandu, dar și alți factori politici de la Chișinău au vorbit despre acel Grup Operativ al Trupelor Ruse sau GOTR, cum îl mai numim noi, care nu are niciun statut juridic pe teritoriul Republicii Moldova, nu s-au referit la misiunea de pacificare rusă pe care o avem în conformitate cu acordul din 21 iulie 1992. Însă Federația Rusă intenționat a trecut de aceste diferențe. Pentru Federația Rusă, pentru Moscova tot contingentul rus care se află în stânga Nistrului este de pacificare.

Relația bună a noastră cu Federația Rusă sau obținerea din partea rusă a o serie de concesii pe alte subiecte va depinde de acordul Republicii Moldova ca și în continuare aceste trupe ruse să staționeze în stânga Nistrului. Cred că piatra de încercare în relația moldo-rusă atât în președinția Sandu, cât și în perioada noului guvern va fi legată anume de acest aspect.”

Dle Tăbârță, dar vedem din partea Moscovei, cel puțin dintr-o parte urmărind subiectul, pare că interesul pentru Transnistria a scăzut în ultimul timp, cel puțin nu mai există acea vervă în a susține administrația de la Tiraspol – vaccinul a venit foarte târziu, asistența care se acorda vine cu foarte mare întârziere… Ar fi abandonat Moscova regiunea transnistreană, având în vedere și situația din Ucraina, faptul că nu are acces direct acolo ș.a.m.d.? Sau e o impresie greșită?

Ion Tăbârță: „Este o impresie greșită. Este mai degrabă o acalmie pe segmentul transnistrean. Aici, la Chișinău, noi am avut o guvernare pro-rusă accentuată în ultimul an și ceva. Această guvernare asigura conexiunea directă cu regiunea transnistreană și, totodată, Republica Moldova promova anumite politici în interesul Federației Ruse și aici mă refer la perioada de guvernare de un an și ceva a lui Igor Dodon.

Acum pentru ruși regiunea transnistreană din nou devine un punct mai vulnerabil sau mai puțin întărit în așa-numitul „triunghi geopolitic” pe care Federația Rusă îl construiește în nordul Mării Negre. Și aici ne referim la Donbas, la peninsula Crimeea și regiunea transnistreană. Și este de așteptat ca Federația Rusă prin diferite mijloace să consolideze acest punct de interes maxim geopolitic pentru ea în Sud-Estul Europei.

Recentele declarații ale lui Putin că ucrainenii și rușii sunt unul și același popor sunt încă un semnal foarte clar că Federația Rusă nici pe departe nu are de gând să renunțe la planurile sale de influență geopolitică în regiunea nordului Mării Negre. Cred că acum Federația Rusă își reevaluează anumite politici și vom vedea cum va acționa – că va încerca să meargă pe anumite provocări în sudul Ucrainei sau în regiunea Odesa, sau va încerca să gestioneze alte proiecte politice aici, la Chișinău, după eșecul proiectului lui Igor Dodon…

Probabil vom avea o anumită perioadă de așteptare, se va vedea care vor fi succesele noului guvern, cât de mult își va aprofunda Republica Moldova dialogul cu Occidentul, cât de popular va fi noul guvern. Pentru că dacă vom avea un guvern nepopular, pe acest fon nu este exclus pe acest o reconversiune a forțelor ruse și atunci din nou se va merge pe un scenariu politic. Probabil vom avea o anumită perioadă de așteptare a Federației Ruse pentru a înțelege mai bine situația și după aceea vom vedea mai clar după ce scenarii ea va acționa.

Dar să nu fim naivi și să credem că Federația Rusă gata a renunțat la regiunea transnistreană, la interesele sale în regiunea transnistreană, cu toate că nu prea o susține, pentru că ei știu că oricum această regiune este a lor și se orientează strict spre ei. Și desigur nu a renunțat nici la intențiile sale de a avea în continuare influență politică asupra Republicii Moldova.”

Cât de fezabilă vi se pare Dvs. și cât de ușor de realizat teza anunțată de premierul Gavriliță, dar și de președinta Maia Sandu mai înainte, de restructurare a dialogului cu Tiraspolul pe linia combaterii corupției și a schemelor de contrabandă și a conexiunilor care există între oligarhia de la Chișinău și cea de la Tiraspol?

Ion Tăbârță: „Îmi vine greu să cred că așa-numiții „conducători” de acolo vor colabora cu noul guvern de la Chișinău în a combate contrabanda și a curma schemele de corupție.”

 Dar asta poate face Chișinăul, cu un pic de voință politică?

Ion Tăbârță: „Exact. Pentru că responsabil de acele scheme din partea regiunii transnistrene este conducerea de acolo, așa cum până nu demult a fost aici la noi Plahotniuc sau chiar același Dodon. Aici Chișinău poate acționa doar unilateral, fără a miza pe o cooperare din partea așa-numiților „conducători” de acolo. Dar Republica Moldova desigur trebuie să facă ordine în a curma acele scheme de acolo. Mai degrabă poate să încerce să obțină ajutorul părții ucrainene și aici poate relația bună a Maiei Sandu cu Zelenski ar putea cumva să contribuie.

Cu toate că elita regională din Odesa nu are niciun interes ca aceste scheme să fie curmate, să fie stopate și dimpotrivă va încerca să nu se subordoneze Kievului sau să dea ascultare Kievului și va merge în continuare împreună cu cei de la Tiraspol pentru a continua aceste scheme.

Republica Moldova poate stopa aceste scheme doar din partea unor funcționari ai unor instituții de aici, dar acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova va avea capacitatea să curme anumite scheme de corupție care există pe filiera Tiraspol-Odesa. Dar sigur noi, dacă dorim cumva să ne schimbăm la față de ceea ce avem în regiunea transnistreană, trebuie să începem schimbările aici, la noi. Trebuie să folosim pârghiile economice, inclusiv cele pe care le are regiunea transnistreană prin intermediul DCFTA-ului. Și, totodată, trebuie să încercăm să creștem nivelul de trai aici, în dreapta Nistrului, pentru a deveni atractivi pentru cetățenii de acolo. Dacă noi vom avea aici un nivel de trai mai înalt, vom avea condiții de viață mai bune, atunci și populația de acolo se va orienta mai mult spre Chișinău. Pentru că legătura interumană între ambele maluri ale râului Nistru există. Oamenii în continuare comunică bine-mersi, nu există reticențe personale și dacă aici lucrurile vor sta mai bine, imediat vor fi cunoscute și acolo și atunci vor crește șansele Chișinăului în a dialoga cu cei din stânga Nistrului.”

 Dle Tăbârță, dar multe eforturi și multe intenții bune de până acum s-au lovit cumva de faptul că nu există o modalitate eficientă de comunicare anume cu oamenii din regiunea transnistreană.Prin ce canale, prin ce mecanisme poate comunica Chișinăul cu cetățenii săi din stânga Nistrului, care sunt conectați la spațiul informațional rusesc, care au niște televiziuni la Tiraspol și care nu au acces la presa sau la mass-media din partea astălaltă a Nistrului?

Ion Tăbârță: „Da, asta este principala problemă, și anume că regiunea transnistreană se află în afara spațiului informațional al Republicii Moldova. Dimpotrivă, este în spațiul informațional rusesc, avem multă manipulare, dezinformare și nu se știe despre realitățile de aici.

Acest lucru va fi greu de schimbat. Noi nu vom avea în continuare acolo prezența televiziunii noastre, pentru că cei de acolo țin foarte mult la faptul ca regiunea transnistreană să nu pătrundă în spațiul informațional al Republicii Moldova. Dar comunicarea de la om la om cred că poate fi un atu, pentru că se va afla imediat și se va simți că aici, pe malul drept, crește nivelul de trai.

Dar în era internetului cred că pot fi și alte tipuri alternative, nu doar cele clasice de comunicare – rețelele de socializare, diferite platforme de comunicare, prin care, metodic, dacă noi aici vom avea rezultate pozitive, aceste rezultate pozitive pot să ajungă ca informație și în stânga Nistrului, și la cetățeanul moldovean de acolo.”

 O scurtă concluzie, dle Tăbârță: o reglementare transnistreană rapidă și ușoară pe perioada mandatului Gavriliță – vă așteptați la așa ceva?

Ion Tăbârță: „Nu. Mai degrabă mă aștept ca să se schimbe anumite abordări față de problematica transnistreană. Republica Moldova, în sfârșit, să aibă o viziune clară bine integrată, bine închegată cum să acționeze în a aborda problematica transnistreană.

Noi trebuie să înțelegem că, oricât de bine ne-am fi mișcat noi aici, totuși soluționarea acestei probleme depinde și de marile puteri. Atât timp cât este Federația Rusă în forma conducerii ei actuale va fi dificil de obținut o soluționare în interesele naționale ale Republicii Moldova. Totodată trebuie să fim atenți la diferite obstacole sau diferite capcane care pot veni din exterior chiar și de la anumite forțe care sunt bine intenționate, dar care, de fapt, urmăresc propriile interese.

Nu cred că vom avea ceva spectaculos, însă noi trebuie să avem această viziune închegată, această abordare despre cum trebuie să ne mișcăm pe problematica transnistreană. Să folosim pârghiile noastre sau atuurile pe care le avem, în special cele economice și, totodată, să încercăm să devenim atractivi pentru cetățeanul simplu din stânga Nistrului.”

sursa: europa libera

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM