Un nou studiu realizat de peste 150 de politologi arată că votul pentru partidele de extremă dreapta a crescut de aproape cinci ori din 1995 până în prezent, depășind pragul de 23% la nivel european.
Sprijinul electoral pentru partidele de extremă dreapta din Europa a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele trei decenii, ajungând în prezent la peste 23% din totalul alegătorilor, potrivit unei analize realizate de peste 150 de politologi din 31 de țări, în cadrul proiectului PopuList, potrivit theguardian.
Studiul arată că ponderea votului pentru formațiuni de extremă dreapta a crescut de la aproximativ 5% în 1995, la circa 10% în urmă cu un deceniu, până la peste 23% în prezent — o evoluție descrisă de cercetători drept o transformare structurală a peisajului politic european.
În paralel, aproape 30% dintre europeni votează în prezent partide anti-sistem, un nivel record, ceea ce indică o extindere mai largă a curentelor populiste în statele europene.
Creștere accelerată în ultimii ani
Potrivit analizei coordonate de politologul Matthijs Rooduijn (Universitatea din Amsterdam), avansul extremelor drepte a fost deosebit de rapid în perioada 2023–2025, când mai multe partide au înregistrat rezultate istorice în alegeri naționale.
În Franța, Adunarea Națională (RN) a devenit cea mai mare forță parlamentară în 2024, cu o creștere de la 19% la 37%. În Austria, Partidul Libertății (FPÖ) a urcat de la 16% la 29% în alegerile din 2024.
În Portugalia, partidul Chega a crescut de la 7% la 18%, în timp ce în Marea Britanie, Reform UK a ajuns la 14% în 2024, față de 2% în 2019 (sub denumirea Brexit Party).
În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) și-a dublat scorul electoral în 2025, de la 10% la 21%, clasându-se pentru prima dată pe locul al doilea la nivel național.
Raportul PopuList arată că formațiuni de extremă dreapta fac parte din coaliții de guvernare în Croația, Cehia, Italia și Finlanda, iar în Suedia sprijină un guvern minoritar de dreapta.
În același timp, aceste partide se află pe primele poziții în sondaje în țări precum Austria, Belgia, Franța, Germania și Marea Britanie.
Există însă și exemple de recul electoral: în Țările de Jos, partidul lui Geert Wilders a pierdut aproape o treime din mandate, iar în Ungaria, formațiunea Fidesz a lui Viktor Orbán a fost învinsă de un rival de centru-dreapta.
Deși au existat fluctuații, cercetătorii subliniază că ascensiunea extremei drepte nu este un fenomen recent, ci unul care se manifestă de decenii și s-a accelerat în ultimii ani.
Detalii, AICI
