Alan Gagloev, pretins președinte al Osetiei de Sud, a demisionat. Imediat după plecarea din funcție, s-a aflat că el preia funcția de consilier al lui Vladimir Putin. Decretul liderului rus a fost publicat pe site-ul Kremlinului pe 23 iunie.
„L-am susținut pe liderul nostru istoric, Vladimir Vladimirovici Putin, și sunt gata să-i fiu alături. Începând de astăzi, mă transfer la Administrația Prezidențială Rusă și demisionez din funcția de președinte al Republicii Osetia de Sud”, a declarat Gagloev.
Nu este clar cum se pliază numirea președintelui unui alt stat, pe care Rusia l-a recunoscut oficial în 2008 drept independent, cu politica de securitate a Kremlinului.
Luând în considerare măsurile sporite de prudență pe care le întreprind serviciile speciale, pentru a-l proteja pe Vladimir Putin, este puțin probabil ca serviciile speciale rusești și administrația lui Putin să admită o asemenea breșă de securitate și să permită unui funcționar străin să dețină acces la informații sensibile și chiar să se apropie constant de președinte.
Imaginați-vă că Donald Trump îl numește consilier pe vreun fost adjunc al lui Nikolas Maduro. Sau Emmanuel Macron oferă funcție la Palatul Elysee unui ex-premier britanic. Cam greu de închipuit așa ceva. Dar nebănuite sunt ideile care se nasc între pereții de pe strada Lubeanka din Moscova, acolo unde e și sediul istoric al serviciilor secrete rusești.
Putin se teme până la tremurici să nu fie omorât. Potrivit agențiilor europene de informații, bucătarii, bodyguarzii și fotografii care lucrează cu Putin au interdicția de a folosi transportul public. Vizitatorii liderului rus sunt supuși controalelor stricte, persoanele din anturajul lui pot utiliza doar telefoane fără acces la internet.
Putin și familia sa nu mai merg la reședințele obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai, oficialul a renunțat la vizite la baze militare, reședințele lui sunt înconjurate de plase anti-dronă. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile de securitate pe care le aplică serviciile speciale, pentru a-l proteja pe liderul rus.
Brusc, liderul unui alt stat îi devine consilier. Decizia pare cel puțin stranie, pe fundalul prudenței maxime a structurilor de forță care îl protejează pe șeful de stat.
Dacă mai crede cineva în asemenea numiri din coincidență, ar trebui să se întrebe de ce au atâta încredere serviciile speciale rusești și Kremlinul în Gagloev, ca să îi ofere loc la masa lui Putin? Și cât de independenți sunt liderii separatiști din enclavele ocupate de Rusia, dacă primesc asemenea oferte?
Le mulțumește astfel Moscova pentru loialitate? Sau e un plan mai amplu de a menține controlul asupra lor, dacă cumva se vor dezlănțui împotriva lui Putin? Ori poate Gagloev va cădea de pe balustrada vreo unui balcon? Cine știe!
Conform DW, anterior, predecesorul noului consilier prezidențial, Anatoli Bibilov, spunea că după alegerile desfășurate în 2022, Osetia de Sud ar putea întreprinde măsuri a se uni cu Federația Rusă. Pregătirile pentru un eventual referendum, însă, au fost oprite chiar de Gagloev.
Deși Osetia de Sud s-a autoproclamat independentă în 1992, Rusia i-a recunoscut acest statut abia în 2008, când președinte era Dmitri Medvedev. Decizia a fost luată pe fundalul războiului de câteva zile cu Federația Rusă.
Ulterior, decizia de a recunoaște pretinsa republică a fost adoptată de Venezuela, Nauru, Nicaragua și Siria. De asemenea, asemenea hotărâri au fost adoptate de alte enclave rusești nerecunoscute, inclusiv Transnistria.