Republica Moldova, la 30 de ani între Est și Vest. Cum văd moldovenii viitorul țării

În 27 august 2021

Acum 30 de ani, într-un sfârșit de august a început istoria contemporană a statului Republica Moldova. Limba română, alfabetul latin, istoria, literatura, religia, tradițiile – toate interzise sau cenzurate în perioada sovietică – au fost repuse în drepturi pe 27 august 1989, la cererea a peste 700.000 de moldoveni participanți la Marea Adunarea Națională. După 30 de ani de zbucium și agonie, de lupte între dogme, de manipulare, propagandă, sacrificii și speranțe spulberate, Moldova are pentru prima data șansa să renască. Cu o majoritate politică, orientată spre Europa, Moldova are în fața aproape patru ani, pentru a-și schimba soarta. Valorificarea acestei șanse are foarte multe aspecte, însă cele mai multe dintre ele țin de maturitatea politică a celor de la guvernare. Între timp, moldovenii care au participat la un sondaj realizat timp de două zile de grupul de presă Realitatea.md cred că Moldova va continua să fie încă mulți ani în sfera de influență a Rusiei.

Imperiul informațional pro-rus și lipsa unei strategii de contracarare a acestuia

Drumul spre obținerea mult râvnitei independențe continuă și astăzi. În toți acești ani, parcursul Republicii Moldova a fost cu atât mai anevoios și complex, cu cât influența Rusiei creștea în toate domeniile posibile. Strategia Moscovei care prevedea deținerea controlului total în Republica Moldova a dat “roade” semnificative datorită activiștilor proruși din stânga Nistrului și a partidelor de stânga de la Chișinău – vasalii fideli ai Rusiei, pregătiți în orice moment să intre chiar și în cea mai murdară provocare, în numele rusificării supreme. Mulți dintre ei, fiind promotorii și adepți ai așa numitului “Ruskii Mir”, conceptul ideologic lansat de Vladimir Putin, al cărui scop nu este doar crearea unui spațiu lingvistic comun, ci readucerea fostelor „republici unionale” sub influența Rusiei, refacerea URSS, insistând pe păstrarea limbii ruse drept limbă de stat și a propagandei ruse prin multitudinea de posturi rusești.

Spre deosebire de Ucraina, care a interzis propaganda rusă, în Moldova acest demers a eșuat, iar presa și programele informaționale din Rusia rămân foarte influente. Problema nu este atât în programele rusești care au mare priză la public, cât în mass-media autohtonă, cea afiliată partidului pro-rus al fostului președinte Igor Dodon. Aceste media pe alocuri dublează narativele propagandei rusești, dar induc și propriile teze, unele mai nocive şi mai agresive.

O altă metodă folosită la greu de Rusia pentru a-şi menține influența în Republica Moldova a fost coruperea politicienilor locali şi ai unor lideri de opinie care promovau (și o fac în continuare) activ ideile Kremlinului, prezenți masiv pe diverse platformei de comunicare, propagând sistematic mesaje pro-moscovite. Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a fost unul dintre cei mai vocali. Acesta a promovat deseori ideea că UE nu doar că n-a ajutat Republica Moldova așa cum au făcut Rusia sau China, ci nici nu a reușit să ajute țările membre, un fir narativ îndelung promovat de presa de la Kremlin.

Unul dintre obiectivele propagandei ruse la Chișinău rămâne erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în Uniunea Europeană: păstrarea Moldovei într-o zonă gri, cu mimarea reformelor și o economie cuplată la interesele oligarhice, dar cu asistență macrofinanciară dinspre Vest. Rusia nu își permite să susțină financiar Republica Moldova, folosind în schimb resursele sale de soft power și instrumentele de propagandă pentru a contrabalansa în percepția publică suportul masiv al țărilor vestice pentru Chișinău. Pandemia de COVID-19 a oferit Kremlinului contextul necesar pentru a-și accentua campaniile de dezinformare la Chișinău, însă acestea au fost mai eficiente când au mizat pe mesaje care subliniază și combină teorii ale conspirațiilor, protejarea valorilor tradiționale sau ortodoxismul și mai puțin mesaje vădit anti-europene. Doar unul din cinci moldoveni susține că UE nu a oferit niciun sprijin real Republicii Moldova în perioada de pandemie și unul din patru crede că UE n-a oferit suport Italiei, două dintre cele mai răspândite narațiuni rusești la Chișinău. În regiunea transnistreană, pandemia s-a conturat prin măsuri stricte de carantinare, acuzații la adresa Chișinăului și o accentuată propagandă pro rusă – toate pentru a adânci faliile dintre cele două maluri ale Nistrului și a promova o politică de izolare și mai pronunțată a Tiraspolului față de autoritățile de la Chișinău.

Esența propagandei Kremlinului în Republica Moldova și principalele narațiuni folosite de Rusia

Scopul propagandei rusești este menținerea Republicii Moldova în sfera intereselor exclusive ale Federației Ruse, ca un satelit docil. Pentru a atinge acest scop, propaganda rusească promovează un sentiment de afiliere față de Rusia și discreditează Uniunea Europeană și Occidentul, în general, în ochii cetățenilor moldoveni. În acest fel, propaganda susține, în interiorul Republicii Moldova, narațiunile politice revanșiste și nostalgice «de stânga», aliniindu-se în același timp cu abilitate la mitologia Kremlinului privind propria sa legitimitate și legitimitatea expansiunii sale în spațiul ex-sovietic.

Republica Moldova, deși este relativ mică din punct de vedere al suprafeței geografice și al populației, pare, în acest context, să beneficieze de o atenție considerabilă din partea Federației Ruse, deoarece ar putea servi drept instrument geopolitic împotriva Ucrainei și României. Referitor la Ucraina, impresia ce persistă printre observatorii moldoveni este că țara lor deseori servește drept teren de testare a politicilor aplicate ulterior în Ucraina. Negociatorii din partea Republicii Moldova au remarcat în repetate rânduri că Rusia a încercat să-i forțeze să accepte o serie de concesii unilaterale în favoarea regiunii transnistrene.

De asemenea, din perspectiva Federației Ruse, Republica Moldova servește drept cap de pod spre România, stat membru al NATO din 29 martie 2004. În mod special, Rusia exprimă îngrijorări în legătură cu amplasarea scutului antirachetă la Deveselu.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) în 2018, unul dintre efectele principale ale propagandei rusești este neîncrederea oamenilor în statalitatea Republicii Moldova și în orientarea actuală a politicii sale externe. Există două mesaje principale ale propagandei rusești în Republica Moldova: unul se axează pe oportunitățile de asociere cu măreția și puterea nemărginită a Rusiei, iar al doilea proclamă că nicio altă orientare a țării nu este o alternativă viabilă și dezirabilă.

Potrivit autorilor studiului, aplicată în contextul moldovenesc, această abordare generală este uneori numită moldovenism și se bazează pe concepte politice ajustate încă pe timpul lui Stalin. Moldovenismul, în versiunea sa stalinistă, are două componente principale. Prima componentă slăvește rolul metropolei, al Federației Ruse, pentru a o scoate în evidență ca fiind centrul de putere, de valoare și de luare a deciziilor. Republica Moldova, prin prisma primei componente, poate câștiga respect și valoare ca un vasal al acestei mari puteri. Propaganda întărește, astfel, legăturile sentimentale cu trecutul sovietic (mândrie, nostalgie, etc.) printre diferite segmente ale societății moldovenești și consolidează o mentalitate șovinistă (Ruskii Mir; dispreț față de Ucraina, liberalism și democrație).

A doua componentă a moldovenismului, în această versiune, încearcă să submineze sursele locale de identitate și demnitate. Această componentă mizează pe lipsa demnității naționale/civice, pune accentul pe sentimentul anti-românesc și, implicit, sugerează că ar fi imposibil ca Republica Moldova să-și traseze propriul său curs. Pentru a invalida și mai mult ideea alternativelor, propaganda rusească amplifică complexele de inferioritate legate de eșecurile proiectului de statalitate al Moldovei, alimentează spiritele separatiste din diferite regiuni și sporește clivajul etno-lingvistic din societate.

În acest fel, moldovenismul dorește să-i facă pe oameni să se gândească la propria lor identitate din perspectiva clișeelor de propagandă rusească și ale fostei Uniuni Sovietice.

Noua guvernare, față în față cu vechile probleme dar de această dată cu un popor mai conștient

Influența Rusiei în Moldova nu se reduce doar la cea informațională. Armata rusă care staționează în regiunea transnistreană şi conflictul înghețat de la Nistru sunt factorii cheie prin care Moldova este ținută în orbita rusească de influență. Nu trebuie însă neglijate implicațiile economice şi dependență energetică, construită pe parcursul anilor și menținută pe baza guvernărilor slabe de la Chișinău, a funcționarilor corupți, a sărăciei bugetare și lipsei unei viziuni de dezvoltare a statului Republica Moldova.

Un rol important o are Moldova Gaz, fiind deținută în proporție de peste 60 la sută de Gazpromul rusesc împreună cu transnistrenii, iar regiunea transnistreană, controlată de Rusia, rămâne principalul furnizor de curent electric pentru malul drept al Nistrului, adică pentru întreaga țară.

Mai mulți experți consideră că prezența militară rusească în regiunea transnistreană reprezintă un potențial pericol nu doar pentru Moldova, ci şi pentru Ucraina. Iată de ce este nevoie de strategii şi acorduri bilaterale prin care să fie conjugate eforturile în fața „inamicului comun”, mai adaugă experții.

Manipularea, dezinformare și propaganda care „au spălat” mințile moldovenilor ani la rând, în lipsa unei culturi mediatice, au funcționat excelent. Piața media din Moldova este abundată de peste 14 televiziuni retransmise din Rusia pe bază de licențe autohtone, care acumulează peste 70% din audiență. Totodată, peste 100 de canale TV în limba rusă se regăsesc în rețelele de cablu și IPTV. La acestea se mai adaugă peste 10 stații radio, ziare și zeci de platforme informaționale online. Cu toate acestea, chiar și cei mai aprigi susținători ai partidelor de stânga au rămas profund dezamăgiți de incapacitatea acestora de a gestiona cele mai ordinare situații în sfera socială și politică a Republicii Moldova. Felul în care a fost gestionată criza pandemică cu tot alaiul de consecințe devastatoare care au urmat i-au pus pe gânduri chiar și pe cei care odinioară îl aplaudau pe Dodon sau Voronin, în picioare, la întâlnirile electorale din raioane.

Federația Rusă amenință cel mai mult Moldova din perspectiva securității, sondaj

Federația Rusă amenință cel mai mult Moldova din perspectiva securității, arată un sondaj de opinie care cercetează percepția populației privind sistemul de securitate și apărare al Republicii Moldova. În top mai intră: grupările teroriste, NATO și Statele Unite ale Americii. În caz de probleme de securitate, ar oferi suport Republicii Moldova România, Rusia și UE. Cu o diferență semnificativă , intervievații au numit NATO, SUA și Ucraina. Sondajul este parte a unui proiect mai larg realizat de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Moldova.

Într-o conferință de presă la IPN, Ion Jigău, director executiv al Companiei de cercetare CBS- Research, a remarcat că majoritatea respondenților sondajului consideră că orientarea actuală a Republicii Moldova este una spre UE – 65% din respondenți. Rusia a fost menționată de 9% respondenți. Și-ar dori ca orientarea Republicii Moldova să fie spre UE circa 50% din respondenți, spre Rusia – 21%. Despre securitatea și apărarea țării, cel mai des respondenții se informează de la televizor, internet și pe rețele de socializare sau site-urile de știri.

Amenințările interne la adresa Republicii Moldova sau a cetățenilor țării sunt: corupția, furtul din fondurile donate pentru proiecte de infrastructură sau sociale, furturile bancare etc. Amenințările externe țin de: știrile false, propaganda externă, războiul informațional, dezinformarea, război în zonă. Pericolele aferente conflictului din stânga Nistrului sunt: nivelul înalt de criminalitate și contrabandă în regiune, staționarea ilegală a trupelor ruse în regiune, pericolul de incidente armate etc.

Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire al Conflictelor și Early Warning București, a precizat că sondajul actual a plecat de la documentele programatice și pozițiile de natură politică ale președintelui Republicii Moldova, ale Guvernului. Pe baza respectivelor documente a fost fixat spațiul care presupune întrebările și formulările pentru sondaj.

Viorel Ciubotaru, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova, co-fondator CID NATO, consideră că pentru ca statul Republica Moldova să revină în albia normalității și să devină un stat care să corespundă așteptărilor oamenilor, este foarte important să se revină la esența unei buni guvernări. De aceea, consultarea cetățenilor, cunoașterea exactă a opțiunilor viziunilor oamenilor este importantă în procesul de luare a deciziilor.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1029 persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a țării, cu excepția locuitorilor regiunii din Stânga Nistrului, cu o eroare maximă de ± 3%. Datele în cadrul sondajului au fost colectate în perioada 20-29 iulie.

Pentru prima dată, cu adevărat orientați spre Europa

În iulie 2021, cetățenii Republicii Moldova au schimbat azimutul țării pe direcția Vestului. Acum, cu un guvern pro-occidental, care nu are nevoie de o coaliție și se bazează doar pe majoritatea obținută de formațiunea creată de președintele Maia Sandu, Republica Moldova are șansa să înceapă reconstrucția statului, după modelul democrațiilor liberale.

Mai mult, cu un guvern pro-reformist la Chișinău, Rusia nu mai e nevoită să dea împrumuturi sau să eșaloneze datorii. Privește de departe ce se întâmplă în fosta ei provincie, comentează, amenință mai mult sau mai puțin voalat, dar nu renunță la jocul de forță din regiune.

Ar fi pentru prima dată când sunt în față aproape patru ani, pentru a putea conecta definitiv Republica Moldova la Europa. Dacă eșuează, ar putea fi un eșec pe termen foarte lung.

În timpuri aparent mai promițătoare, Moldova nu ar mai trebui să reacționeze pasiv la agenda impusă de Moscova, ci să-şi promoveze propria agendă care ar pune în dificultate Kremlinul. Valorificarea acestei posibilități este direct proporțională cu maturitatea politică a celor de la guvernare, dar și cu capacitatea de reziliență a cetățenilor acestei țări în fața unei posibile tentative de subminare a unui posibil nou început.

Unii moldoveni cred că Republica Moldova va fi prinsă încă mult timp în ”ghearele” Rusiei

Cei mai mulți dintre participanții la sondajul de opinie realizat de grupul de presă Realitatea cred că, în prezent, Moldova ia tot mai mult cursul Uniunii Europene.

Cum vi se pare Republica Moldova la 30 de ani de Independență, orientată mai mult spre Est sau spre Vest?

Pro-Europeană –82,5%
Pro-Rusia – 17,5%

Alții cred că noua guvernare nu este un impediment în planurile Rusiei.

Credeți că Rusia va renunța la Republica Moldova după schimbarea guvernării?

Da – 28,7%
Nu – 71,3%

Cei mai mulți dintre intervievați vor ca Moldova să fie mai aproape de Uniunea Europeană și mai puțin cu Federația Rusă. Doar 6,6 la sută dintre participanții la sondaj cred că politica externă a Moldovei trebuie să fie echilibrată.

Care ar trebui să fie orientarea de politică externă a Republicii Moldova?

Pro – Europeană – 86,6%
Pro – Rusia – 6,8%
Orientare echilibrată – 6,6%

Sondajul a fost realizat în perioada 24-26 august 2021 pe platformele de rețele sociale ale grupului de presă Realitatea. La sondaj au participat 1855 de oameni.