Criza migranților din Ceuta și evenimentele care i-au urmat au redeschis dezbaterea mai veche dintre prioritățile diferitelor regiuni ale Europei. Mai cu seamă, scrie Financial Times într-un articol de opinie (al jurnalistului britanic Janan Ganesh), clivajul european se vede mai ales în ruptura dintre Europa de Nord – o regiune care percepe Rusia putinistă o amenințare mai mare – și Europa de Sud – a cărei poziție geografică o predispune la diverse alte probleme, vede în schimbările climatice un dușman mai feroce.
Când prim-ministrul spaniol a calificat drept „egoiste” unele state europene, weekendul trecut, chiar și aliații săi trebuie să fi tresărit. Nu pentru că Pedro Sanchez nu ar fi avut argumente. Mai multe guverne propuneau izolarea, la propriu, a Spaniei după afluxul de migranți în Ceuta. Unele prezentaseră greșit situația, scrie FT.
Problema este că mulți îl consideră chiar pe Sanchez un apărător inflexibil al interesului național. El a respins obiectivul NATO de a aloca apărării 5% din PIB, motivând că Rusia nu își va trimite „trupele peste Pirinei”. Țările aflate de cealaltă parte a acelor munți au considerat că declarația sa nu dădea dovadă de prea multă solidaritate.
Nordul și sudul Europei trăiesc tot mai mult în universuri mentale diferite. Preocuparea dominantă a nordului este Rusia. Dacă Vladimir Putin nu devine mai blând la apusul vieții, situația nu se va schimba prea curând.
Sudul, mai puțin expus acestei amenințări, poate invoca alte priorități. Una dintre ele este schimbarea climatică, ale cărei efecte diferă în funcție de latitudine. Sanchez a sugerat cândva că eforturile Spaniei de combatere a acesteia ar trebui incluse în cheltuielile pentru apărare. Incendiile de vegetație din această vară fac mai dificilă respingerea argumentului său drept un simplu artificiu retoric.
Citește mai mult AICI