Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să examineze o declarație care prevede crearea în autonomie a unor structuri fiscale și de drept proprii, precum și a unor mecanisme de nerecunoașere a anumitor decizii ale autorităților centrale. Sursa Disinfo.md susține că proiectul documentului a fost transmis conducerii autonomiei de Ambasada Rusiei la Chișinău și face parte din planul Moscovei de a-și consolida controlul asupra regiunii.
Disinfo a intrat în posesia proiectului „Declarației-memorandum și foii de parcurs privind protejarea statutului și competențelor constituțional-juridice ale autonomiei găgăuze în condițiile demontării lor sistematice”.
Potrivit unei surse familiarizate cu circumstanțele elaborării documentului, proiectul a fost transmis reprezentanților conducerii Găgăuziei de către Ambasada Federației Ruse la Chișinău. Interlocutorul susține că este vorba despre un plan al cărui scop este consolidarea controlului Moscovei asupra proceselor politice din autonomie și utilizarea în continuare a regiunii ca instrument de presiune asupra autorităților centrale ale Republicii Moldova.
Astăzi, documentul a fost examinat în cadrul ședinței Prezidiului Adunării Populare a Găgăuziei, iar în baza acestuia a fost elaborat un proiect de adresare către Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.
Ce conține documentul
Autorii documentului acuză Chișinăul de „demontarea totală a autonomiei” și susțin că deciziile Curții Constituționale și reformele din ultimii ani au lipsit Găgăuzia de competențe în domeniul alegerilor, justiției, administrării fiscale și menținerii ordinii publice. Drept răspuns, se propune crearea în autonomie a unui șir de structuri și mecanisme care, de facto, ar fi paralele instituțiilor de stat existente.
Unul dintre cele mai radicale puncte îl constituie înființarea Serviciului de venituri proprii al Găgăuziei. Autorii propun ca fluxurile fiscale provenite de la întreprinderile locale să fie direcționate către conturi speciale aflate în administrarea Comratului. Totodată, se prevede dreptul de veto al regiunii asupra comasării administrative a primăriilor locale fără acordul Adunării Populare a Găgăuziei.
O altă inițiativă este crearea unei „Gărzi municipale de securitate publică”, subordonată Comratului. În paralel, se propune instituirea controlului Adunării Populare a Găgăuziei asupra acțiunilor șefilor subdiviziunilor regionale ale Poliției și Serviciului de Informații și Securitate, numiți de autoritățile centrale.
Control propriu asupra alegerilor și instanțelor
Proiectul prevede transformarea CEC a Găgăuziei în „Comitetul permanent pentru protecția drepturilor electorale ale autonomiei”. Autorii propun, de asemenea, consacrarea dreptului Adunării Populare a Găgăuziei de a bloca modificările unilaterale ale legislației electorale care vizează Găgăuzia. Potrivit proiectului, modificările procedurilor electorale ar trebui să fie aprobate de locuitorii autonomiei prin referendum sau printr-un „sondaj popular” consultativ.
În domeniul judiciar se propune instituirea unui Consiliu Judiciar provizoriu al Găgăuziei, cu drept de veto asupra desființării sau strămutării instanțelor. Proiectul mai prevede„nerecunoașterea legislativă” a deciziilor instanțelor din afara autonomiei, dacă acestea afectează resursele Găgăuziei și nu au fost coordonate cu Adunarea Populară.
Deciziile Curții Constituționale vor să fie declarate „nule”
Un capitol separat vizează Curtea Constituțională. Autorii propun ca Adunarea Populară să declare „nule din punct de vedere juridic” deciziile Curții Constituționale nr. 4 din 14 aprilie 2025 și nr. 8 din 9 iulie 2026, acuzând instanța de părtinire, încălcări procedurale și modificarea ilegală a statutului autonomiei.
De asemenea, se propune solicitarea retragerii din Parlament a proiectului de lege nr. 280 și restabilirea repartizării anterioare a competențelor între Comrat și Chișinău în domeniile electoral, fiscal, judiciar și al securității publice.
În calitate de mediatori externi, autorii menționează Turcia, OSCE, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și ONU. Acestora li se propune să fie solicitate oficial să „intervină”, pentru a stopa ceea ce documentul califică drept „demontarea unilaterală a autonomiei”.
Documentul ar putea fi examinat pe 26 august
Ședința Adunării Populare a Găgăuziei este programată pentru miercuri, 26 august. Pe ordinea de zi figurează stabilirea datei alegerilor pentru funcția de bașcan și examinarea declarației „privind necesitatea respectării statutului juridic special al Găgăuziei, a competențelor autorităților autonomiei, precum și a principiilor democratice și electorale”.
Context
În urmă cu câteva luni, în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei a fost ales Valentin Gaidarji — coleg de partid și membru al Partidului Acasă Construim Europa (PACE), condus de fostul șef al Poliției Republicii Moldova, Gheorghe Cavcaliuc, care are legături strânse cu oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Reacție de la Comrat
Serviciul de presă al Adunării Populare a emis un comunicat de presă în care afirmă că informațiile despre eventualele decizii menționate ar reprezenta dezinformări.
„O acțiune premeditată, menită să încingă spiritele dintre autoritățile centrale de la Chișinău și cele ale Autonomiei Găgăuze, cu scopul de a demoniza și a discredita Adunarea Populară a Găgăuziei în fața cetățenilor, a autorităților și a partenerilor externi.
Ținem să menționăm că Adunarea Populară a Găgăuziei, în frunte cu Președintele ales, domnul Valentin Gaidarji, a militat și militează constant pentru dialog, negocieri, comunicare și relații bazate pe respect reciproc și pe respectarea legii”, se arată în reacția emisă.