ANALIZĂ Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE
O analiză de Alexandru Rotaru | Marco Badea
Criza gazelor naturale se adâncește din ce în ce mai mult. În timp ce europenii sunt anunțați că trebuie să se pregătească ca să plătească facturi mai mari în această iarnă, piețele europene ale energiei, de la gazele naturale la permisele de carbon, au înregistrat noi recorduri. Din peisaj nu lipsește nici geopolitica, acolo unde Rusia face niște mutări care dovedesc că Europa rămâne în continuare, indiferent de declarații, dependentă de gazul rusesc. În fapt, creșterea record a prețurilor la gaze ar putea perturba redresarea economică post-pandemică, ar putea tensiona veniturile gospodăriilor europene și chiar ar putea să umbrească tranziția blocului comunitar către energia regenerabilă.
Potrivit datelor de tranzacționare de la bursa ICE din Londra, prețurile gazelor pe piața futures (piața de tranzacționare a energiei electrice) din Europa au depășit marți, pentru prima dată în istorie, cuantumul de 1.000 de dolari pe mia de metri cubi. Potrivit datelor anunțate marți, contractele futures, conform indicelui olandez TTF, au început să se tranzacționeze la prețul 992 de dolari, ajungând până la maximul istoric de aproape 1.030 de dolari. Miercuri, acestea au depășit recordul înregistrat cu doar 24 de ore înainte, înregistrând un total de 1.040 de dolari pe mia de metri cubi.
Înaintea acestor două zile cu recorduri absolute, ultimul preț record la gaz a fost înregistrat pe data de 15 septembrie, când a atins cotația de 963,9 dolari pentru o mie de metri cubi. De altfel, prețul gazului în Europa a crescut, în ultimele săptămâni, cu peste 1,5 ori, după ce la 1 septembrie se tranzacționa cu 614 dolari pe mie de metri cubi.
Stocurile de gaze naturale și cărbune necesare pentru producția de energie electrică sunt în scădere și există puține semne că situația se va îmbunătăți. În tot acest timp, cererea crește, iar oferta rămâne mică, ceea ce duce automat la explozia prețului pe piața europeană.
„Echilibrul dintre cerere și ofertă din Europa va rămâne neobișnuit de strâns în timpul iernii, ceea ce se va determina o presiune suplimentară asupra prețurilor pe o piață care se află deja la niveluri record”, au scris analiștii de la Bloomberg.
Crahul financiar de pe piaţa energetică a Europei
Preţul gazului explodează peste tot în Europa și trage după el preţul electricităţii. În ultimele săptămâni, curentul electric s-a scumpit în Germania şi Franţa cu aproximativ 40%. Drept răspuns, guvernele au început să îi ajute pe consumatori cum pot, Spania anunțând că renunţă la o parte din taxe şi subvenţionează masiv facturile cetăţenilor obişnuiţi. Însă cea mai gravă situaţie pare să fie în Marea Britanie, pentru că distribuitorii britanici au contracte fixate la preţurile de acum un an, care erau cu mult mai mici şi acum sunt nevoiţi să cumpere curent electric la preţuri care s-au mărit şi cu 250%. Recent, doi mari distribuitori britanici au anunţat că nu mai pot suporta diferenţa de preţ şi vor intra în faliment.
Contractele futures pe gaze naturale au crescut cu 12.2%, în timp ce contractele futures pe carbon au crescut cu 2.2%. Energia electrică germană pentru anul viitor și gazul din Marea Britanie au înregistrat, de asemenea, noi maxime, iar țițeiul a ajuns să se tranzacționeze, pentru prima dată din octombrie 2018, cu peste 80 de dolari pe baril. În același timp, prețurile cărbunelui din nord-vestul Europei au ajuns la cele mai mari cote de la criza financiară din urmă cu un deceniu, potrivit Financial Times.
De ce crește prețul energiei din Europa
Problemele au început să apară în timpul iernii trecute, când temperaturile mai scăzute decât erau preconizate au dus la o cerere de energie mai mare decât de obicei pentru încălzirea locuințelor. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rezervelor de gaz, care a atins un îngrijorător nivel de stocare de doar 30% în luna martie. Apoi, în primăvară, pe măsură ce campania de vaccinare împotriva COVID-19 a câștigat teren pe tot continentul european, lucrurile au început să-și revină la normal, iar afacerile au început să se redeschidă, angajații să revină la birouri, oamenii să meargă din nou în restaurante și alte locuri precum cinematografe sau teatre, consumatorii fiind dornici să-și cheltuiască economiile acumulate în perioada de carantină.
Redresarea economică a determinat un nou val de cerere pentru energia electrică, care a crescut și mai mult în timpul verii, când temperaturile caniculare i-au făcut pe oameni să folosească sistemele de aer condiționat și răcire a clădirilor. Astfel, cererea în creștere nu a fost satisfăcută de ofertă.
Furtuna perfectă a gazului
După ce anul trecut a fost blocată de pandemia de COVID-19, iar în acest an economiile europene au început să-și revină rând pe rând, cererea de gaze naturale a început să crească dintr-o dată, iar distribuitorii s-au trezit în situația de a nu ține pasul, ceea ce a forțat majoritatea țărilor europene să folosească pentru consum gaz din rezerve.
Conform agenției de rating Fitch, prețurile la gazele naturale au crescut pe tot parcursul lunii septembrie, pe fondul dorinței comercianților de a umple rezervele de gaze înainte de sezonul de iarnă. În plus, Rusia a trebuit să limiteze aprovizionarea cu gaze după un accident la o fabrică de prelucrare a gazului din Siberia, care aparține companiei Gazprom și este situată în orașul Novy Urengoy. De asemenea, Norvegia, un alt mare furnizor de gaze naturale către statele membre ale UE, s-au apucat de reparații masive de întreținere și modernizare la sistemul de livrare al gazelor, crezând că pandemia va dura mai mult și le va permite să lucreze. Numai că nu s-a întâmplat așa, iar momentul în care a revenit cererea de gaze i-a prins nepregătiți.
O altă îngrijorare privind persistența crizei de energie din Europa vine de la operatorul de rețea norvegian Statnett SF, care a declarat că aprovizionarea cu energie electrică din sud-vestul țării este „presată” din cauza intrărilor scăzute și a stocurilor în scădere. Lipsa ar putea limita exporturile către alte piețe, deoarece acea parte a țării este un centru pentru transporturile de energie în străinătate. Marea Britanie, care se confruntă cu o criză proprie de aprovizionare, plus Germania și Danemarca, sunt toate conectate la rețeaua norvegiană prin cabluri pe fundul mării.
Vezi articolul integral aici: https://www.digi24.ro