Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu, după cel dominat de narațiuni cu privire la criza din Ucraina, refugiați, Brexit și alegerile prezidențiale din Statele Unite. Narațiunile false din acest val sunt resemantizate și autohtonizate: dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Amorsarea acestor narațiuni este urmată de dezbaterea publică și câteodată de cea politică. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.
Propagarea unor narațiuni autohtone face dificilă demonstrarea unor relații de cauzalitate între sursa primară (Kremlinul) și statul țintă (România) prin tehnici clasice de demontare a știrilor false. Și totuși, analiza morfologiei narațiunilor autohtone și a idiolectului dezinformării, a surselor domestice și canalelor de propagare și amplificare poate stabili relații de subordonare față de narațiunile primare generate de Moscova.
Al doilea val global de fake-news
Fenomenul Fake News este astăzi unul global. A crescut numărul statelor sursă, diversitatea canalelor de propagare și amplificare, s-a modificat morfologia și idiolectul narațiunilor fake. Pandemia a fost o oportunitate pentru unele state de a angaja campanii de fake news și dezinformare, un context excepțional de instrumentalizare și resemantizare a narațiunilor. Așa se explică apariția Chinei ca sursă de dezinformare la nivel global.
Rusia rămâne însă, în continuare, cea mai importantă sursă de fake news. În plan strategic, campaniile sale de dezinformare sunt asumate ca strategie a războiului politic, în care măsurile active sunt menite să dividă, să distragă atenția, să demoralizeze și submineze societatea, fiind pregătite în termenii strategiei militare, cu obiective, tactici și bugete clar definite. Măsurile active pot preceda războiul convențional, ca în cazul Ucrainei și Georgiei, sau îl pot substitui.
Mobilizarea presei, a mediului academic și a celui politic din statele țintă nu a reușit să oprească răspândirea știrilor false, a teoriilor conspirației, dezinformării, „adevărurilor alternative”. Virusul dezinformării s-a adaptat, suferind mutații. Am intrat astfel în cel de-al doilea val global de fake news.
Vezi toată analiza AICI