Războiul i-a unit! Agresiunea rusă forţează UE să facă un „salt mare” în planurile sale de apărare
Noua strategie de securitate şi apărare a Uniunii Europene, pe care liderii blocului comunitar speră să o valideze în cadrul summitului lor din 24-25 martie, o forţează să facă un „salt mare” în urma invaziei Rusiei în Ucraina şi să manifeste mai multă fermitate în faţa ameninţărilor care în ultimele săptămâni au trecut din registrul ipotetic în cel real, relatează EFE luni.
„Un mediu de securitate sporită ne cere să facem un salt mare şi să ne creştem capacitatea şi disponibilitatea de a acţiona, să ne întărim rezilienţa şi să ne garantăm solidaritatea şi asistenţa reciprocă”, se menţionează în ultimul draft al strategiei UE în materie de apărare, un fel de „Busolă strategică”, aşa cum este numit, privind planurile pentru viitorul securităţii UE.
Elaborat de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de apărare, Josep Borrell, documentul, la care a avut acces EFE şi care se află la a treia revizuire, începe prin a avertiza că „revenirea războiului în Europa, precum şi marile schimbări geopolitice ne testează capacitatea de a ne promova viziunea şi de a ne apăra interesele”.
Uniunea Europeană, conform textului, este „mai unită ca oricând” şi „angajată să menţină ordinea în securitatea europeană”. „Sprijinind Ucraina în faţa agresiunii militare ruse, dăm dovadă de o hotărâre fără precedent de a restabili pacea în Europa, împreună cu aliaţii şi partenerii noştri”, asigură el, apreciind că asocierea strategică cu NATO şi apărarea colectivă pe care ea o asigură aliaţilor „este mai importantă ca oricând pentru securitatea noastră euroatlantică”.
Borrell a prezentat oficial „Busola strategică” statelor membre în noiembrie anul trecut şi, de atunci, acestea lucrează la o versiune comună care ar putea întruni acordul politic al şefilor de stat şi de guvern luna aceasta.
Textul a beneficiat de la început de un sprijin puternic din partea ţărilor membre, a indicat Borrell, potrivit căruia contribuţiile acestora au crescut odată cu agresiunea Rusiei.
Strategia insistă, în orice caz, că UE şi statele sale membre „trebuie să investească mai mult în securitatea şi apărarea lor pentru a fi un actor politic şi de securitate mai puternic”.
Ultima versiune a „Busolei strategice” acordă mai multă importanţă Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), un instrument în afara bugetului UE, dar care este alimentat prin contribuţiile statelor membre şi prin care UE a decis să investească 500 de milioane de euro în echipamente militare letale şi neletale pentru ca ucrainenii să se apere împotriva invaziei Rusiei.
„UE poate acorda rapid asistenţă semnificativă partenerilor, furnizând de exemplu echipamente militare care completează adeseori formarea misiunilor Politicii de securitate şi apărare comună” şi care pot „creşte capacităţile de apărare ale partenerilor în perioade de criză”, se menţionează în text. Acesta face referire explicită la sprijinul acordat forţelor armate ucrainene pentru „apărarea teritoriului şi a populaţiei sale de agresiuni neprovocate şi nejustificate”.
O altă componentă este crearea unei capacităţi de desfăşurare rapidă de până la 5.000 de soldaţi pentru a răspunde ameninţărilor iminente sau a reacţiona rapid la o situaţie de criză în afara UE „în toate etapele unui conflict”, care se aşteaptă să devină complet operaţională până în 2025.
Pe baza batalioanelor deja existente ale UE, la care statele membre nu au recurs niciodată, va fi dezvoltată o forţă modulară, care să includă componentele terestră, aeriană şi maritimă, pentru a „fi utilizată în diferite faze ale unei operaţiuni într-un mediu nepermisiv, cu intrare iniţială, întărire sau ca forţă de rezervă pentru a asigura ieşirea” din aceasta.
Cei 27 se angajează în această secţiune să „crească gradul de pregătire şi disponibilitatea” forţelor lor armate şi să furnizeze „transportul strategic, protecţia forţelor, mijloace medicale, apărarea cibernetică, comunicaţii prin satelit şi informaţii, supraveghere şi recunoaştere”, pe lângă asigurarea interoperabilităţii ” în conformitate cu standardele NATO”.
Pentru a garanta o desfăşurare reuşită, UE subliniază necesitatea de a se ameliora mobilitatea componentelor militare, lucru la care a lucrat şi a colaborat, de asemenea, cu Alianţa Nord-Atlantică.