Editorial de Mădălin Necșuțu
Republica Moldova a reușit ca în numai trei luni și jumătate, din 3 martie până în 23 iunie, să migreze de la statutul de țară care depunea oficial cererea de aderare la UE, la obținerea statutului de țară candidată. Prin comparație, statele din Balcanii de Vest au primit din partea Bruxellesului o perspectivă europeană clară după 19 ani de la summitul UE de la Salonic din 2003.
Platforma internațională a donatorilor
Cel mai recent episod în acest sens s-a consumat chiar la finele săptămânii trecute, în 15 iulie, la București, la cea de-a doua Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.
Șefii diplomațiilor română, germană și franceză au contribuit din nou la strângerea a nu mai puțin de 615 milioane de euro. Circa două treimi din această sumă va veni la Chișinău sub formă de granturi, mai precis fonduri nerambursabile în valoare de 432 de milioane de euro, restul fiind împrumuturi cu rate ale dobânzii avantajoase pentru Chișinău.
„Conferința de la București are loc la trei săptămâni de la momentul la care reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de candidat la aderare pentru Republica Moldova. Este o decizie istorică, ce lansează în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar această Platformă de Sprijin devine un instrument eficient, concret pentru realizarea reformelor necesare in acest sens”, a declarat șeful diplomației române, Bogdan Aurescu.
Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar pentru reformele pe care și le propune, dar și pentru a scăpa de dependența energetică totală față de Rusia. În condițiile în care Gazpromul poate sista oricând livrarea de gaze către Republica Moldova, în condițiile neîndeplinirii termenilor înțelegerii mutuale privind auditarea datoriilor Moldovagaz către Gazprom, constituirea de rezerve strategice este vitală.
Vitale sunt și proiectele de infrastructură – în primul rând podurile ce urmează a fi construite peste Prut, dar și refacerea infrastructurii educaționale din Republica Moldova.
Evenimentul consumat recent la București se circumscrie eforturilor din 5 aprilie de la Berlin, atunci când Republicii Moldova i s-au promis 695 de milioane de euro sub formă de granturi și împrumuturi din partea donatorilor.
De la cerere la statut: ruta Kiev-Chișinău-Bruxelles
Cererea de aderare la UE depusă pe 3 martie de autoritățile de la Chișinău este începutul unui proces complex. Inițial. Kievul nu a văzut cu ochi buni acest demers, acuzând direct sau voalat Chișinăul de urcare frauduloasă în „trenul de mare viteză al Ucrainei înspre UE”.
Lobby-ul României a contat în economia acestui proces subliniind că acest pas este unul corect și că trebuie făcut acum și de Republica Moldova, nu numai de Ucraina, stat care se află în război cu Rusia la granițele UE și NATO.
A urmat apoi completarea chestionarelor cerute de Comisia Europeană pentru a aviza tehnic Republica Moldova în vederea obținerii statutului de țară candidată pentru aderarea la UE. În circa o lună de zile, două chestionare cu peste 3.000 de întrebări au fost completate de autoritățile de la Chișinău, inclusiv cu sprijinul României.
Diplomații de la Chișinău și București au depus un efort conjugat pentru a convinge statele europene, în ciuda reticențelor Olandei, Austriei sau Danemarcei.
În 23 iunie, Consiliul European a decis, în baza avizului pozitiv al Comisiei Europene, să acorde statutul de țări candidate pentru aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova.
Cele mai importante reforme la care Republica Moldova s-a angajat țin de sfera justiției. Este nevoie nu de o reformă „potemkiană”, de suprafață, ci de una reală, profundă. Este nevoie de instituții puternice și independente, de eliberarea magistraților de sub controlul politicului.
Și aici România poate ajuta. Viitorii magistrați din Republica Moldova ar putea fi pregătiți pentru a-i înlocui pe cei care nu vor trece examenul de integritate inițiat prin procedura de evaluare extraordinară denumită „vetting”. Acest lucru presupune crearea unui filtru de integritate prin care să treacă toți cei aproape 2.000 de magistrați – judecători și procurori – din Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, Bucureștiul a insistat ca Republica Moldova să fie inclusă în declarația finală a summitului NATO de la Madrid ce s-a desfășurat la finalul lunii trecute. NATO se angajează să ajute Republica Moldova cu „sprijin politic și practic” în vederea fortificării rezilienței militare care garantează și independența politică.
Bucureștiul trebuie să sprijine Chișinăul în această perioadă, pentru consolidarea democrației din Republica Moldova și a securității la granițele UE și NATO, până ce acest stat se va alătura, în următorii ani, într-un scenariu optimist, țărilor membre ale Uniunii Europene.
Sursa: https://www.veridica.ro