Autor: Victoria Rosa, expert în politică externă și securitate în Europa de Est.
Sursele de dezinformare sistematică acuză Chișinăul de impunerea unei blocade economice și umanitare.
Pe măsură ce criza Covid-19 pune la încercare întreaga umanitate, aceasta mai amplifică, de asemenea, disputele de lungă durată care divizează societarea. Dezinformarea și propaganda din jurul pandemiei au alimentat astfel de acțiuni, cu știri false care consolidează narațiunile dăunătoare și răspândesc neîncrederea.
În Moldova, această criză informațională a pus în pericol și mai mult încercările de soluționare a conflictului transnistrean.
Mass-media din regiunea transnistreană s-a concentrat mult timp pe reprezentarea Republicii Moldova ca pe un agresor și o „țară vecină” care împiedică dezvoltarea așa-numitei Pridnestrovskaia Moldavskaia Respublica (PMR).
Principalele narațiuni propagandistice descriu Moldova ca pe un agresor, care plănuiește să se unească cu România și să adere la NATO, să renunțe la valorile familiale creștine și ortodoxe și să extermine vorbitorii de limbă rusă.
Sursele de dezinformare sistematică acuză de asemenea Chișinăul de impunerea unei blocade economice și umanitare, precum și de încercarea de a izola teritoriul. Toate acestea au contribuit la cimentarea unei mentalități specifice în Transnistria dar și în alte regiuni ale Moldovei. Astfel de narațiuni sunt utilizate frecvent de autoritățile neconstituționale pentru a câștiga beneficii în timpul negocierilor sau pentru a explica acțiunile ilegale.
Acum, această tactică s-a axat pe crearea unei narațiuni coform căreia Moldova ar împiedica ajutorul umanitar pentru regiunea transnistreană în timpul crizei coronavirusului.
Una dintre cele mai răspândite știri false legate de Covid-19 a fost că Moldova a blocat livrările de asistență medicală în regiunea transnistreană. În realitate autoritățile moldovenești au adoptat un proces simplificat de înregistrare a agenților economici din regiunea transnistreană pentru a facilita procesul de import de alimente, produse fitosanitare și îngrășăminte.
Agenții economici au fost, de asemenea, scutiți de plata taxelor de import și a taxei de poluare a mediului. De asemenea au beneficiat de o procedură simplificată pentru importul de produse medicale în regiunea transnistreană.
Cu toate acestea, așa-numita blocadă umanitară și situația epidemiologică severă de pe malul drept al Nistrului au fost utilizate de autoritățile locale ale regiunii transnistrene pentru a justifica instalarea a 37 de puncte de control noi și ilegale în jurul zonei de securitate.
Lipsa accesului la surse mai diverse de informare privează locuitorii regiunii transnistrene de accesul la puncte de vedere alternative și astfel au mai puține șanse de a dezvolta abilități de gândire critică. Regiunea este puternic influențată de mass-media rusă, cărora li se mai alătură și piețele locale de desfacere care se află sub controlul deplin al autorităților locale.
După aproape 30 de ani de conflict, necesitatea elaborării unei strategii complexe de comunicare a devenit stringentă. Totodată, Moldova trebuie să implementeze o abordare strategică pe mai multe niveluri.
Nu este suficient ca Chișinăul să lucreze la furnizarea de surse alternative de informații; trebuie să existe siguranța că informația ajunge la publicul țintă.
Campaniile informaționale trebuie să fie bine organizate și să includă discuții despre soluționarea conflictelor, precum și să ofere o perspectivă asupra provocărilor și vieții de zi cu zi a oamenilor de pe întreg teritoriul țării.
Cel puțin, știrile și programele săptămânale legate de regiunea transnistreană ar trebuie introduse în Serviciul Național de Radiodifuziune.
Și, nu în ultimul rând, autoritățile constituționale ar trebui să ofere oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului informații exacte și cuprinzătoare cu privire la toate negocierile care sunt în curs de desfășurare. Aceasta este singura modalitate de a aborda temerile, speranțele și nevoile lor, în timpul și după pandemie.