Înaintea summitului UE de joi și vineri, președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut statelor membre să ”stabilească un plan de lucru” pentru o posibilă aderare a Republicii Moldova, Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest, scrie Le Monde.
În scrisoarea adresată șefilor de stat și de guvern, cu câteva zile înainte de a-i primi la Bruxelles, Charles Michel i-a invitat să ”stabilească un plan de lucru” pentru a pregăti extinderea Uniunii Europene (UE), întrucât Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest bat la ușa blocului comunitar.
”Trebuie să ne concentrăm serios asupra procesului acestei integrări și asupra capacității noastre de absorbție”, a subliniat Michel.
Cele 27 de state membre sunt acum convinse că cel mai bun răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina este un sprijin tot mai robust pentru Kiev, destinul căruia trebuie legat de cel al familiei europene. În același timp, scrie Le Monde, UE nu poate ignora nici Chișinăul, nici Balcanii, care sunt nerăbdători după atâția ani petrecuți în anticamera UE. Potrivit jurnaliștilor francezi, aceste state riscă să ajungă în brațele Moscovei dacă se vor dezamăgi în Uniunea Europeană. De asemenea, statele membre ale UE nu pot evita nici problema costului extinderii, atât financiar, cât și politic, care se anunță unul foarte mare.
Când au acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidați la UE acum un an, europenii nu erau cu toții convinși de înțelepciunea acestei decizii. Berlinul, Parisul și Haga au avut rezerve. Dar rațiunea geopolitică a câștigat. Astfel, au deschis ușa Kievului și Chișinăului, cerându-le să realizeze o serie de reforme pentru ca negocierile privind aderarea la UE să poată începe, subliniază Le Monde.
Occidentul caută soluții pentru securitatea Ucrainei
Planul pentru Ucraina după război este să devină membru NATO. Zilele acestea, în marile capitale ale lumii libere, se discută despre cum și când va fi posibil ca țara cotropită de ruși să intre în Alianța Nord-Atlantică.
Vârfurile de lance în ofensiva diplomatică din cadrul Alianței sunt Polonia și Lituania. Aflați la Kiev, președinții celor două state au declarat că fac tot posibilul ca locul Ucrainei în NATO să fie asigurat. Președintele Volodimir Zelenski este realist și se așteaptă la un semnal politic foarte puternic la Summitul de la Vilnius. „Dacă Alianţa vrea să fie puternică şi nu vede existenţa sa fără Ucraina, este corect să ne dorim să primim măcar câteva indicii privind viitorul nostru în NATO, chestiuni specifice. Cerem chestiuni specifice. Suntem un stat adecvat şi înţelegem că în timpul războiului nu putem deveni membru NATO, dar trebuie să fim siguri că, după război, vom fi“, a declarat Zelenski care a respins din capul locului idea de conflict înghețat.
Se discută din ce în ce mai mult de variante de negociere a păcii în Ucraina. Jens Stoltenberg, secretar general al NATO a spus că „la summitul de la Vilnius vom agrea un pachet de asistenţă multianual şi vom ridica nivelul legăturilor politice cu Ucraina. Astfel, Ucraina va fi mai aproape de locul său de drept din NATO“.
Oferta UE
Și Uniunea Europeană se pregătește să ofere Ucrainei „angajamente de securitate viitoare”, în timp ce liderii blocului încearcă să cadă de acord cu promisiuni pe termen lung față de Kiev, pe fondul instabilității tot mai mari din Rusia și a ostilităților continue, relatează „Financial Times“. Discuțiile despre angajamentele cuprinse în proiectul de concluzii ale summit-ului liderilor UE, care începe joi, 29 iunie, au loc pe fondul contraofensivei ucrainene și al consecințelor revoltei eșuate „Wagner” din Rusia, determinând capitalele UE să regândească ce nivel de sprijin are nevoie Kievul.
Citește mai mult AICI