Într-o veche biserică ortodoxă din Antalya, ținând o Biblie într-o mână și o lumânare în cealaltă, preotul Ioann Koval a săvârșit una dintre primele sale slujbe în Turcia după ce liderii Bisericii Ortodoxe Ruse au hotărât să-l îndepărteze.
Koval fusese discreditat pentru că s-a rugat pentru pacea în Ucraina. Preotul a făcut apel la Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care în iunie a decis să-i redea drepturile.
În septembrie 2022, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parțială a rezerviștilor, Patriarhul Moscovei, Kirill le-a cerut clericilor săi să se roage pentru victorie. Cu acel prilej, Koval a schimbat un singur cuvânt, înlocuind „victorie” cu „pace”.
„Prin cuvântul „victorie” rugăciunea a căpătat un sens propagandistic, parcă ar influența gândirea enoriașilor. A mers împotriva conștiinței mele”, a spus clericul.
Influența patriarhului rus depășește cu mult granițele țării, iar ordinele sale se aplică și preoților din străinătate. În februarie, Kirill l-a suspendat pentru trei luni pe preotul Andrei Kordocikin, aflat la Madrid, pentru poziția sa împotriva războiului. Încă din primele zile ale operațiunii militare, Kordocikin a condamnat public operațiunea militară rusă și s-a rugat în mod regulat pentru pacea în Ucraina. Preotul a fost pedepsit pentru că și-a „incitat la ură” enoriașii.
„Cred că am datoria să vorbesc, indiferent de preț – spune Kordocikin – Dar, desigur, nu pot să-i chem pe frații mei din Rusia să facă același lucru și să se pună în pericol”.
Biserica Ortodoxă Rusă explică represiunile ca un factor de descurajare a angajării religioase în politică.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, gruparea pentru drepturile omului Creștinii Împotriva Războiului a numărat cel puțin 30 de preoți ortodocși care au fost supuși presiunilor din partea autorităților religioase sau de stat.