Poate diplomația conductelor să reducă influența Rusiei în Balcanii de Vest? se întreabă Idlir Lika, profesor de științe politice la Universitatea Ibn Haldun din Istanbul, într-o analiză publicată de Anadolu Agency. Răspunsul este simplu. Presiunea occidentală asupra celor patru țări membre NATO care nu recunosc Kosovo, și anume Grecia, România, Slovacia și Spania pentru a pune capăt obstrucționismului lor.
Controversa privind construcția conductei de gaz natural Interconexiunea Sudică între Croația și Bosnia a devenit noul cartof fierbinte politic în Bosnia și Herțegovina la începutul anului 2024. Proiectul în cauză are susținerea puternică a SUA și a UE deopotrivă, iar ideea construirii acestuia a fost propusă cel puțin din 2009, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Balcani prin Ucraina. Totuși, asaltul la scară largă al Kremlinului asupra Ucrainei în februarie 2022 a fost cel care a dat urgență proiectului.
Prin susținerea gazoductului, puterile occidentale vor să reducă actuala dependență totală a Bosniei de gazul rusesc și, ca atare, să închidă o deschidere periculoasă pentru Rusia. Moscova s-ar ar putea folosi de asta pentru a destabiliza această țară balcanică fragilă și profund divizată, ca o modalitate de a distrage cumva atenția de la asaltul său brutal asupra Ucrainei. Construcția gazoductului se confruntă însă cu obstacole interne și regionale, iar sabotorii au ținut prima pagină a ziarelor în ultimele două luni, atrăgând în special mânia SUA.
Pe plan intern, cei care se opun sunt principalul partid etnic croat din Bosnia și Herțegovina, Uniunea Democrată Croată (HDZ BiH) și liderul său, Dragan Covic. Deși partidul a aprobat legislația pentru construcția gazoductului în camera inferioară a parlamentului Federației bosniaco-croate, care este una dintre cele două entități autonome constitutive ale Bosniei și Herțegovinei, cealaltă fiind Republika Srpska, încă din decembrie 2021, refuză să o facă și în camera superioară și, prin urmare, a blocat întregul proiect până în prezent.
La nivel regional, însă, adevăratul și principalul stricător este partidul HDZ, aflat la putere, al premierului croat Andrej Plenkovic, protectorul croaților bosniaci. Faptul că un membru NATO și UE precum Croația blochează efectiv un proiect de gazoduct pe care SUA și UE îl susțin cu tărie nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere că Zagreb și Belgrad nu sunt angajate în favoarea integrității teritoriale la nivel de stat pentru Bosnia și, ca atare, nu doresc ca procesul de diversificare a aprovizionării cu energie să fie condus de musulmanii bosniaci, singurul grup etnonațional al țării care este cu adevărat angajat cu adevărat în favoarea statutului său de stat.
Citește mai mult AICI