Xi și Putin vor o nouă ordine mondială. Ungaria și Serbia sunt gata să-i sprijine
Editorial de Ioana Dumitrescu
Xi Jinping a vizitat Europa pentru a proiecta imaginea unei Chine puternice și a anunța investiții în Serbia și Ungaria, ambele pro-ruse. Ulterior, Xi l-a primit pe Putin la Beijing și i-a promis ajutorul Chinei, care împărtășește cu Rusia viziunea unei lumi „multipolare”. Vizita pare însă, cel puțin deocamdată, să fi avut mai puține rezultate concrete decât cele ale lui Xi în Europa.
China mimează deschiderea spre Europa, dar pune accentul pe relația cu Rusia
Xi Jinping si Vladimir Putin sunt cam din același aluat. Și unuia și altuia le plac simbolurile, au (re)construit sisteme autoritare în jurul ideii de lider providențial și sunt doi revizioniști care plănuiesc noua ordine mondială multipolară, după cum Xi a propovăduit în primul său turneu european din ultimii 5 ani.
Planificarea vizitei lui Xi în Europa arată că s-a ținut cont și de simboluri, mai exact de momente simbolice. Liderul chinez a ajuns la Paris când relația sino-franceză împlinea 60 de ani, la Belgrad în ziua în care se marcau 25 de ani de când, pe fondul campaniei aeriene NATO din timpul războiului din Kosovo, ambasada Chinei a fost bombardată accidental, iar la Budapesta, în ziua în care se împlineau 20 de ani de cooperare economică intensă chinezo-ungară.
A fost o vizită cu mize uriașe pentru statele gazdă, dar și pentru China însăși, dar nu în ultimul rând pentru Rusia și asta pentru că la nivel conceptual turnelul lui XI în Europa este compatibil cu viziunea Rusiei asupra noii ordini mondiale. Nu degeaba a spus Putin recent că Rusia este în fruntea creării unei ordini mondiale juste.
Dar, dincolo de aceste simboluri, prezența lui Xi în Europa a însemnat acorduri de miliarde, potențialul război comercial dintre China și Uniunea Europeană și nu în ultimul rând războiul din Ucraina. La acest ultim punct, europenii și-ar fi dorit ca Xi Jinping să-și folosească influența asupra lui Putin să oprească războiul.
„Contăm pe China pentru a-şi folosi întreaga influenţă pe lângă Rusia pentru oprirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Ursula von der Leyen care a participat la o întâlnire în trei la palatul Élysée. A făcut această declarație bazându-se pe rolul jucat de China , în trecutul apropiat, în privința dezescaladării amenințărilor nucleare ale Rusiei. Beijingul își dorește însă altceva. Cel puțin în privința Ucrainei, jocul dublu al lui Xi Jinping crează nervozitate în cancelariile occidentale. Pe de-o parte China propune un acord de pace în 12 puncte, mai mult decât vag, în care retragerea rușilor de pe teritoriile ucrainene nu e pomenită nici măcar în trecere, iar pe de altă parte ajută mașinăria de război a Rusiei cu produse de micro-electronică, maşini-unelte şi optică și – deloc lipsit de importanță – cumpără hidrocarburi de la prietenul Putin, care vinde la preț preferential.
Ministrul britanic al Apărării a acuzat zilele acestea China că a trecut deja în următoarea etapă a sprijinului pentru ruși. Grant Schapps a declarat la o conferință la Londra că Beijingul deja livrează sau se pregătește să livreze Rusiei armament pentru a fi folosit în războiul său împotriva Ucrainei.
Și asta la scurt timp după ce, la Paris, Xi Jinping promitea să nu livreze arme Rusiei și să controleze strict exporturile de echipamente cu dublă utilizare către Rusia. Adevărul este că războiul din Ucraina îi vine mânușă Chinei. Cu cât luptele continua mai mult, cu atât aliații, americanii în mod particular, sunt concentrați mai mult în această zonă, permițând Beijingului să se desfășoare în Strâmtoarea Taiwanului. Ca dovada, la doar câteva zile după învestirea președintelui pro-occidental de la Taipei, China a încercuit Taiwanul într-o așa numită misiune de pedeapsă pentru ”acte separatiste”. Chinezii transmit astfel și un avertisment serios împotriva a ceea ce Beijingul numește interferențe și provocări externe, aluzie la susținerea politică și militară a insulei din partea SUA.
Citește mai mult AICI