Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a descris joi drept „provocări din partea ruşilor” sprijinul explicit pe care Kremlinul i l-a arătat înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care vor avea loc în Franţa duminica viitoare, informează EFE.
„Nu sunt responsabilă pentru acest tip de provocări ruseşti împotriva Franţei şi împotriva lui Emmanuel Macron”, a subliniat Le Pen într-un interviu acordat canalului BFMTV, atunci când a fost întrebată despre declaraţiile autorităţilor ruse de miercuri în care Moscova a susţinut linia formaţiunii sale, Adunarea Naţională (RN).
Le Pen s-a plâns mai ales de faptul că oficiali din alte partide îi aruncă în faţă acest sprijin al Moscovei, cum este cazul candidatului socialist la alegerile europene, Raphael Glucksmann, care într-un alt interviu a apreciat că RN este „o a cincea coloană a lui Vladimir Putin”, preşedintele rus.
„Într-o democraţie, este ruşinos” să se folosească „o astfel de violenţă” şi ca „alegătorii RN” să fie trataţi ca „nişte paria”, a denunţat lidera extremei drepte, care a dat asigurări că, dacă formaţiunea sa va ajunge la putere, „un guvern RN nu va trata astfel opoziţia”.
La originea acestei controverse se află un mesaj al purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus pe reţeaua de socializare X în care sublinia că „poporul francez caută o politică externă suverană care să-i servească interesele naţionale şi care să se rupă de dictatele Washingtonului şi Bruxellesului”.
Purtătorul de cuvânt rus a adăugat, într-o referire clară în special la preşedintele francez, Emmanuel Macron, că „oficialii francezi nu vor putea ignora aceste schimbări profunde în atitudinea marii majorităţi a cetăţenilor”.
Legăturile, cel puţin în trecut, dintre RN şi Le Pen cu Rusia şi cu regimul Putin au fost evidente, deşi formaţiunea de extremă dreaptă s-a distanţat după invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, notează EFE.
Cu toate acestea, deşi acum RN susţine că Ucraina trebuie sprijinită pentru a se putea apăra, partidul a subliniat că, dacă va ajunge la putere, nu va autoriza trimiterea de trupe sau instructori pe teritoriul ucrainean, aşa cum are în vedere Macron, şi nici livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune cu care Kievul ar putea ataca adânc teritoriul Rusiei.
Detalii, AICI