Reuters: NATO are probleme mari să apere Europa. Care sunt punctele slabe în cazul unui atac rusesc
Războiul din Ucraina şi alegerile prezidenţiale din SUA au dominat summitul NATO de la Washington din această lună, dar, departe de scena publică, planificatorii militari ai Alianţei s-au concentrat pe evaluarea costului enorm al reparării apărării europene, care scârţâie, scrie Reuters, potrivit News.ro.
Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri pentru cea mai mare revizuire din ultimele trei decenii a capacităţilor sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă. În culise, oficialii au analizat de atunci cerinţele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naţionale în ultimele săptămâni, potrivit unui planificator militar, care a vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului. Cerinţele minime detaliază deficienţele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicaţie aproximativă a numărului de miliarde de euro care ar putea costa remedierea acestora, a declarat planificatorul militar. NATO îşi propune să transforme aceste cerinţe în obiective obligatorii pentru guvernele individuale, pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, când va organiza o reuniune periodică a miniştrilor apărării. Reuters a vorbit cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat şase domenii pe care alianţa celor 32 de ţări le-a identificat ca fiind cel mai urgent de abordat.
Printre acestea se numără deficitul de apărare aeriană şi de rachete cu rază lungă de acţiune, numărul de trupe, muniţia, bătăile de cap logistice şi lipsa de comunicaţii digitale sigure pe câmpul de luptă, au arătat discuţiile cu oficialii NATO. Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăţi în atingerea obiectivelor sale într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul membrilor europeni proeminenţi şi de divergenţele cu privire la cât de dură ar trebui să fie poziţia sa faţă de Rusia. În mod crucial, alegerile prezidenţiale americane din acest an ridică perspectiva ca puterea dominantă din NATO să fie condusă de un om critic la adresa alianţei – fostul preşedinte Donald Trump – care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA. La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câştiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare. „Trebuie să recunoaştem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât ţările europene din NATO trebuie să facă mai mult din munca cea grea”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.
Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianţei au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Acesta a precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerinţa de mininum 2% sau o depăşesc. „Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliaţii europeni vor trebui să continue să îşi crească capacităţile de apărare, gradul de pregătire al forţelor şi stocurile de muniţie”, a declarat oficialul NATO. NATO se află în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimişti, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la graniţele sale ar putea avea loc în termen de cinci ani. În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu rezistenţă dacă vor solicita mai mulţi bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabilii care se resimt din cauza costului vieţii. Pentru mulţi, un război pare o perspectivă îndepărtată şi nu văd urgenţa unei pregătiri în acest sens, spun analiştii. „Ne putem aştepta să vedem o reacţie politică, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte domenii prin creşterea bugetelor pentru apărare”, a declarat Eurointelligence, un serviciu de ştiri şi analiză axat pe UE, într-o notă din 12 iulie. Făcându-se ecoul oficialilor americani, mulţi responsabili politici europeni – inclusiv britanicul John Healey – spun deja că cheltuielile pentru apărare vor trebui să depăşească obiectivul actual al alianţei de 2% din PIB.
Tuuli Duneton, subsecretar de stat pentru politica de apărare în Estonia – unul dintre guvernele cele mai agresive din Europa în atitudinea faţă de Rusia – a sugerat într-un briefing online din 2 iulie, înaintea reuniunii de la Washington, că summitul NATO de anul viitor ar trebui să discute despre creşterea obiectivului de cheltuieli la 2,5% sau 3%. Statele Unite sunt de departe cel mai mare contributor la operaţiunile NATO. Potrivit estimărilor NATO publicate în iunie, Statele Unite vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua ţară cu cele mai mari cheltuieli, cu 97,7 miliarde de dolari. Cheltuielile militare totale ale NATO pentru 2024 sunt estimate la 1.474,4 miliarde de dolari. Alegerea de către Trump a candidatului său la vicepreşedinţie în persoana senatorului J.D. Vance – care se opune ajutorului pentru Ucraina şi a criticat partenerii NATO ca fiind „clienţi ai bunăstării” – a stârnit îngrijorare în unele capitale europene. Locotenent-colonelul Charlie Dietz, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că SUA sprijină eforturile aliaţilor europeni de a creşte cheltuielile pentru apărare la cel puţin obiectivul de 2% din PIB şi a remarcat că aceştia au făcut deja progrese semnificative în creşterea bugetelor. „Planurile regionale de apărare ale NATO implică sporirea pregătirii şi flexibilităţii în întreaga Alianţă. Ne menţinem angajamentul de a contribui semnificativ la aceste eforturi”, a declarat Dietz pentru Reuters.