Kamala Harris a reușit să mobilizeze electoratul educat din marile orașe și pe cel etnocultural, însă „America profundă” nu a fost convinsă. Abordarea problemelor economice, imigrația, și progresismul exagerat au fost principalele minusuri ale democraților, explică profesorul Sergiu Mișcoiu.
Toate secțiile de votare din SUA s-au închis miercuri la 8.00, ora României. Deși rezultatele nu sunt finale, republicanii conduc în cursa prezidențială, dar și în ambele camere legislative, Camera Reprezentanţilor şi Senat.
Cursa prezidențială din SUA înclină în favoarea lui Donald Trump, iar harta electorală seamănă mai degrabă cu cea din 2016, când republicanul a câștigat, decât cu cea din 2020, când a pierdut în fața lui Joe Biden.
Analistul de politică internațională Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și membru permanent al Institutului de Studii Politice al Universității Paris-Est explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce au pierdut alegerile Kamala Harris și Partidul Democrat, care au fost greșelile făcute de democrați și speculate de republicani, astfel încât să le asigure o victorie pe toată linia: președinție și congres.
„Nu au convins America profundă”
Adevărul: De ce a pierdut Kamala Harris și Partidul Democrat alegerile în SUA?
Sergiu Mișcoiu: Lucrurile sunt destul de simple. Votul a fost bazat pe subiecte de politică internă și tabăra democrată nu a reușit să mobilizeze electoratul pe care spera că îl mobilizează prin nominalizarea lui Tim Walz drept candidat la vicepreședinție.
Calcul a fost că doamna Harris va aduce electoratul minorităților etnoculturale, religioase, electoratul educat, electoratul progresist american din marile orașe, ceea ce s-a întâmplat, desigur, însă acest electorat nu este un electorat majoritar în Statele Unite ale Americii și mai ales nu este un electorat majoritar în statele cheie care decid președintele Americii de fiecare dată.
Și atunci a fost nominalizat Tim Walz, așa cum ne amintim, pentru ca acesta să mobilizeze acel tip de electorat pe care nu reușește Kamala Harris să-l mobilizeze, și anume electoratul de origine europeană și anglosaxonă, rural sau semi-rural, „America profundă”.
Sigur că acolo republicanii au întâietate, însă democrații au avut o implantare teritorială destul de importantă – în special în așa-numita rust belt, în statele dezindustrializate – prin programe de protecție socială și se spera că, având în vedere compatibilitatea profilului lui Walz, că el va trage după el aceste state.
Acest lucru nu s-a întâmplat, rezultatele sunt foarte proaste în aceste zone pentru democrați și, desigur trebuie o analiză mai aprofundată cu privire la motivele pentru care au pierdut în rândurile acestui tip de electorat și de ce Kamala Harris nu a reușit, de exemplu, în Pennsylvania și în statele limitrofe să obțină rezultate nici măcar apropiate de cele obținute de Joe Biden.
Trebuie o analiză mai aprofundată, dar în orice caz explicația de acolo vine din faptul că pe subiecte de politică internă vitale, precum insecuritate, migrație, garantarea veniturilor și o politică protecționistă, democrații nu au reușit deloc să comunice și să performeze și nu au reușit să-și mobilizeze în felul acesta acele părți, acea subcomponentă a societății americane care ar fi generat victoria.
Cred că aceste alegeri din perspectiva aceasta seamănă mai degrabă cu cele din 2016 decât cu cele din 2020.
„Mandatul lui Biden a cântărit ca o ghiulea de piciorul Kamalei Harris”
Apropo de ultimele alegeri din 2020, când Donald Trump a pierdut alegerile pe fondul unei situații economice precare cauzate de pandemia de Covid, acum, în 2024, situația ar trebui să fie mult mai bună pentru economia americană. Care sunt, de fapt, nemulțumirile americanilor?
Avem inflație care a venit cu creșterea prețurilor. Avem de asemenea zone în care tocmai mobilizarea a funcționat prost. De exemplu în zona aceasta a fermierilor care beneficiau de o serie de subvenții, beneficiază în continuare de ele, însă aceste subvenții nu mai sunt capabile să acopere veniturile care existau anterior și deci puterea de cumpărare a scăzut.
De asemenea, sunt performanțe economice la nivel macro, dar care aduc profituri pentru un anumit segment al populației americane și care nu au un impact vizibil într-o altă parte a populației americane.
Pentru statele europene în general, dacă luăm Germania sau state de dimensiuni mai mici, Olanda sau Polonia, România, observăm că atunci când din punct de vedere al balanței comerciale, lucrurile merg bine și când economia crește, această creștere se repercutează într-o manieră mult mai omogenă la nivelul populației.
În Statele Unite, polarizarea aceasta și caracterul confederal al statului face ca segmentele de populație să fie afectate foarte diferit de, de exemplu, o performanță economică mai bună globală a Americii. Și în diverse zone, state, regiuni, să existe chiar efecte negative legate de delocalizări, de concentrarea resurselor pentru creșterea profiturilor, care să aibă un impact și un cost economic.
Cred că, una peste alta, democrații nu au mers la firul ierbii, nu au mers până la capăt cu încercarea aceasta de a-i convinge pe americani de pertinența mandatului lui Biden. Mandatul lui Biden a cântărit ca o ghiulea de piciorul Kamalei Harris. Aceasta nu a făcut deloc efortul de a se distanța măcar, chiar înțelegându-se cu Joe Biden, tocmai pentru a nu moșteni din procentele de neîncredere ale lui Biden. Nu a existat niciun fel de înțelegere în acest sens, deci nu au fost suficient de pragmatici pentru a juca un pic rolul acesta de distanțare, mai ales pe anumite teme față de Biden și acest lucru a costat destul de mult.
Citește continuarea AICI