Noul președinte al SUA, Donald Trump, se va confrunta nu doar cu problema spinoasă a încheierii războiului din Ucraina, ci și cu provocările unei Rusii tot mai asertive, care își consolidează relațiile cu Iranul. Trump va avea de gestionat trei arii critice ale relațiilor cu Moscova, dincolo de Ucraina.
Armele nucleare
Teheranul dorește de la Moscova nu doar avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, ci și asistență și expertiză în dezvoltarea programului său nuclear, spun experții. Între timp îi furnizează rachete și drone pentru războiul său din Ucraina.
Pe 13 ianuarie, președintele iranian Masoud Pezeshkian a sosit la Moscova pentru a semna un acord de parteneriat „cuprinzător”.
Acesta cuprinde prevederi ce „consolidează cooperarea pentru Coridorul de Transport Nord-Sud”, o rețea de rute navale, feroviare și rutiere ce leagă Rusia, India, Iranul și alte țări din regiune.
Moscova „vrea să folosească Iranul ca zonă de reexport și țară de tranzit pentru bunurile sale”, a declarat expertul Nicole Grajewski pentru Meduza.
În acest context, a spus el, este „foarte puțin probabil” ca Rusia să sprijine sancțiunile împotriva Iranului pe care Marea Britanie, Franța, Germania, semnatare ale acordului nuclear din 2015, le-au discutat în ultimele luni drept represalii la îmbogățirea accelerată a uraniului de către Iran.
Politica actuală a Washingtonului de „presiune maximă” asupra Iranului adaugă un nou nivel de complexitate. Noul parteneriat între Teheran și Moscova conține o clauză împotriva „măsurilor coercitive unilaterale”, deci o obligație de a nu sprijini sancțiunile care le-ar fi impuse de către alte țări, a spus Grajewski.
Or, o soluție privind programul nuclear iranian va fi incredibil de dificilă fără sprijinul Rusiei, care a fost intermediarul cheie și a avut, totodată, capacitatea tehnică și abilitatea de a gestiona probleme precum exportul în exces de uraniu.
În acest context, ce va face Trump?
„Singura problemă este că nu pot avea arme nucleare”, spunea Trump în octombrie.
Potrivit expertului în securitate Jonathan Panikoff, el ar avea la dispoziție trei opțiuni: un acord amplu, inclusiv asupra miliților proxy și a programului de rachete balistice; unul referitor doar la programul său nuclear, respectiv o lovitură militară asupra infrastructurii nucleare.
Cum ar reacționa Rusia în acest scenariu extrem este o întrebare deschisă, cert este că noul acord de parteneriat cu Iranul prevede doar exerciții militare comune și abținerea de a acorda ajutor agresorilor, nefiind un pact de apărare reciprocă.
Competiția în Arctica
Amenințările lui Donald Trump de a anexa Groenlanda riscă să reaprindă concurența în regiune, avertizează experții.
Într-un interviu recent pentru The Cipher Brief, generalul în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA și fostul comandant suprem al NATO în Europa, Philip M. Breedlove, a susținut importanța menținerii alinierii Groenlandei cu SUA, care nu trebuie să însemne preluarea insulei.
Rezervele vaste de resurse naturale ale Groenlandei, costisitor de extras, contrastează cu sărăcia relativă a locuitorilor săi, un dezechilibru care face din insulă o țintă evidentă pentru investițiile chineze și rusești, subliniază el.
Rusia are aproximativ 20% din teritoriul său la nord de Cercul Arctic, ceea ce îi conferă un avantaj natural într-o competiție mai largă pentru controlul Arcticii; China și-a intensificat, de asemenea, activitățile în Arctica, inclusiv în proiectele rusești din care companiile occidentale s-au retras.
Accesul în Arctica este important, întrucât infrastructura de acolo este crucială pentru tehnologia satelitară, a explicat profesorul de la Colegiul de Război Naval al SUA, Jahara Matisek. „Dacă dorești să fii o națiune puternică și spațială, […] trebuie să ai infrastructură în Cercul Arctic – ca să nu mai vorbim de Cercul Antarctic – pentru a comunica și controla fără probleme sateliții”, a spus el.
În opinia lui Matisek, retorica lui Trump vizavi de Groenlanda este, neîndoielnic, o încercare de a se asigura că „chinezii și rușii nu au o amprentă acolo”.
Limitele promisiunii lui Trump de a crește capacitatea energetică a SUA
Pe 10 ianuarie , administrația Biden a impus un set major de sancțiuni împotriva sectorului energetic al Rusiei. Acestea „limitează semnificativ capacitatea Rusiei de a eluda plafonul de preț” asupra exporturilor de petrol rusesc impus de G7 în 2022, apreciază Centrul pentru Politică Energetică Globală (CGEP) al Universității Columbia.
Citește mai mult AICI