Codul Funciar interzice străinilor să dețină terenuri în Republica Moldova. Planul Național de Acţiuni pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu prevede modificări ale Legislației, care să permită persoanele din alte țări vor putea cumpăra pământ în Moldova. Într-o declarație pentru TVR Moldova, șeful Delegației UE în Republica Moldova a menționat că declarațiile sale anterioare, făcute la RLIVE TV, au fost intenționat denaturate de către exponenți ai propagandei ruse. De altă parte experții din agricultură din țările care deja au aderat la fonduri comunitar punctează benefiicile de care au parte în acest sens, țările UE, printre care, creșterea subvențiilor și investițiilor în agricultură dar și implementarea unor mecanisme menite să faciliteze dezvoltarea rurală.
În data de 27 septembrie, Janis Mazeiks, a vorbit în studioul RLIVE TV despre dezinformările referitoare la vânzarea terenurilor către cetățeni străini. Drept urmare, mai mulți politicieni controversați au manipulat și au spus expres că terenurile vor fi vândute străinilor, deși Janis Mazeiks preciza clar că subiectul urmează a fi discutat în cadrul negocierilor.
Reacții au venit de la premierul Dorin Recean, președinta Maia Sandu, dar și de la experții societății civile. Prim-ministrul a oferit asigurări că nu se va negocia vreun subiect care contravine interesului național al Republicii Moldova. Șefa statului, la fel, a infirmat informațiile precum că loturile de pământ vot putea fi vândute cetățenilor străini. De asemenea, analistul WatchDog, Andrei Curăraru a explicat că, în opinia sa, agenții de influență ai Kremlinului au pornit o campanie de dezinformare la subiect, iar state membre ale Uniunii Europene precum România, Ungaria, Letonia, Croația, Ungaria sau Polonia, fie au introdus reguli stricte pentru asemenea tranzacții, fie le-au interzis complet.
„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin, punctat Curăraru. Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.
Precizăm că ultimele modificări ale Codului Funciar au fost aprobate de Parlament în anul 2023. Atunci, noutatea era că dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier nu va putea fi dobândit sau deținut de cetățenii străini, persoane fizice sau juridice. Mai mult, în cazul în care cetățenii străini dobândesc terenurile cu destinație agricolă sau din fondul forestier prin succesiune, hotărâre de judecată sau ipotecă, aceștia vor fi obligați să le înstrăineze în termen de un an de zile de la data obținerii lor.
Potrivit vicepreședintelui Asociației Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu, care a vorbit într-un interviu pentru radio moldova despre experiența țării vecine și schimbările pe care le-a produs în agricultură aderarea la blocul comunitar presa, creșterea subvențiilor și investițiilor în agricultură sunt printre cele mai vizibile efecte ale aderării la Uniunea Europeană. Potrivit lui, în cei 17 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, subvențiile fermierilor au crescut de la 70-80 de euro per hectar, în 2007, la 150-200 de euro, în 2024.
„Această subvenție este un mijloc de a reduce din cheltuielile pe care le fac fermierii pentru a obține recolta pe hectarul pe care îl cultivă. În România, la ora actuală, înseamnă per hectar în jur de 1000 de RON (n.r. echivalentul a 3900 MDL). Asta înseamnă, dacă mergem cu cheltuielile, le uniformizăm la 4000 de RON (n.r. echivalentul a 15400 MDL) pentru un hectar de grâu, înseamnă cam 25% din cheltuielile pe care le face un fermier pentru a produce grâu. Acum, nu putem să ne plângem de faptul că sunt puțini bani”, susține Ion Cioroianu.
Pe lângă subvenții, Uniunea Europeană are și un alt mecanism financiar prin care sprijină fermierii – investițiile pentru proiecte de dezvoltare rurală. Libertarea de circulație și accesul pe cea mai mare piață, de circa 500 de milioane de consumatori, sunt alte câteva beneficii pe care le presupune aderența la blocul comunitar.