Ce înseamnă 9 mai. Rusia versus toată lumea
Prima jumătate a lunii mai vine tradiţional cu o mare încărcatura simbolică pentru Republica Moldova. Cu acea bătălie interminabilă între trecutul totalitar comunist și prezentul unui stat care aspiră la independenţă, în numele unui viitor fantasmagoric, pe care moldovenii îl văd mod diferit chiar și după 30 de ani de la despărțirea de fostul imperiu sovietic. Tradiţional, partidele de stângă, cu multă ardoare şi pasiune se străduiesc să consume la maximum această pricină, în numele propagandei de la Moscova.
Partidele politice, ca în orice țară și mai ales la noi, iubesc o societate manipulabilă, respectiv, toată societatea e transformată într-o turmă de oi, chiar și cei care nu sunt, oricum se duc cu turma. Anul trecut coronavirusul a evacuat terenul acestor lupte ideologice. În acest an partidul Socialiștilor din Republica Moldova își cheamă însă din nou susținătorii în Piața Marii Adunări Naționale, începând cu ora 09:30. „Marșul va avea loc în conformitate cu toate standardele de siguranță epidemiologice”, menționează PSRM, pentru portalul Tribuna. Și la Tiraspol sunt în toi pregătirile pentru parada militară de 9 mai, zi în care regiunea transnistreană marchează victoria în ceea ce numește, pe model rusesc, „marele război pentru apărarea patriei”. La paradă vor participa peste 800 de militari, printre care și militarii Grupului operativ de trupe ruse, dislocat în regiunea transnistreană. Manifestațiile publice programate de Ziua Europei se vor desfășura însă în regim online, uzând noile practici de comunicare, impuse de criza de sănătate ce a cuprins întreg globul.
Această zi reprezintă în mod cert o bună ocazie să reflectăm la ce mai înseamnă valorile europene, chiar şi în condiții de pandemie dar și să înţelegem mai bine încotro s-o apucăm, spre ziua Europei sau spre cea a Victoriei sovietice, vom face o incursiune istorică, spre originea acestor doua evenimente.
Ziua Europei, pe 9 mai, este numită și „Schuman Day”
Totul a început în data de 9 mai 1950 când ministrul de externe de atunci al Franței, Robert Schuman, a propus într-un discurs crearea a ceea ce avea să devină Comunitatea Europeană. La originea ideii s-a aflat însă, în realitate, unul dintre primii „părinți ai Europei”, care a fost Jean Monnet. Șase tari – Franța, Germania Federala, Italia si cele trei tari ale Beneluxului (Belgia, Olanda, Luxemburg) – au format atunci ceea ce s-a numit Comunitatea Europeana a Cărbunelui si Otelului (CECO), care avea sa devina, in anii ’50, Comunitatea Europeana (Tratatul de la Roma) si, patru decenii mai târziu, Uniunea Europeana (prin Tratatul de la Maastricht). În realitate, deși actul de naștere al Europei poartă data de 9 mai 1950 şi numele lui Robert Schuman, ideea de unificare politica a continentului european i-a venit însă pentru prima oara omului care a inventat si formula „Cortina de Fier”. Winston Churchill, fostul prim-ministru al Angliei si una dintre marile figuri învingătoare ale celui de-al Doilea Război Mondial, a folosit expresia „Statele Unite ale Europei”. In septembrie 1946, in faimosul sau discurs ținut la Universitatea din Zürich, Winston Churchill a lansat ideea Statelor Unite ale Europei, care ar fi unificat acest continent într-un fel care nu s-a mai văzut de la căderea Imperiului Roman încoace.
Sovieticii au refăcut ceremonia capitularii…
Ziua Europei, pe 9 mai, nu are, desigur, nimic de-a face cu sărbătorirea victoriei asupra Germaniei în al Doilea Război Mondial, marcată oficială în Rusia. Pur și simplu, în mai 1945 sovieticii au refăcut ceremonia capitulării Germaniei pe 9 mai, în Berlinul ocupat de Armata Roșie, deși capitularea fusese semnată în ajun, pe 8 mai, la Reims, în Franța. Documentul care acoperea capitularea tuturor forțelor germane şi care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial a fost semnat pe 8 mai 1945, la Reims, in Franța, in fata generalului american –si viitor președinte- Eisenhower. La ceremonia semnării capitularii Germaniei au mai luat parte delegații din partea Marii Britanii, Franței si Uniunii Sovietice. La miezul nopții dintre 8 si 9 mai războiul era terminat, iar capitularea Germaniei era definitivă.
Neînțelegerile dintre sovietici si occidentali au început însă de îndată, plecând chiar de la cel mai simplu si incontestabil fapt: moartea lui Hitler. Vreme de câteva luni, sovieticii, dintr-un ordin expres al lui Stalin, au răspândit zvonul ca Hitler n-ar fi murit si că ar fi reușit sa fuga in Argentina! Nici astăzi istoricii nu sunt de acord asupra motivelor pentru care sovieticii căutau să răspândească aceste zvonuri.
A doua zi după capitularea de la Reims, din fața americanului Eisenhower, a fost organizată, în Berlinul ocupat de Armata Roșie, o altă capitulare, de astă dată în fața mareșalului sovietic Jukov. Motiv pentru care capitularea totală a Germaniei nu a intrat în vigoare, în mod juridic, decât pe 9 mai, data reținută de sovietici, si după ei de ruși, pe când majoritatea celorlalte state au păstrat ca zi a Victoriei data de 8 mai, ziua capitulării de la Reims.
Laboratoarele de propagandă, în acţiune!
În cadrul aniversărilor anuale dedicate victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, nu există nimic mai important pentru laboratoarele de propagandă ruse decât narațiunile despre o „mare victorie” în „Marele Război Patriotic”. Prin urmare, în timp ce Rusia se pregătește să sărbătorească 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, sarcina mass-mediei pro-Kremlin este nu doar să promoveze toate evenimentele, ci și să rescrie istoria, ignorând faptele istorice importante; să organizeze flash-mob-uri și acțiuni masive, al căror rol este de a menține o legătură istorică între Moscova și fostele state sovietice, inclusiv Republica Moldova.
Moldovenii ar trebui să înțeleagă că Republica Moldova, la fel ca Polonia și multe alte țări, a suferit nu numai din acțiunile Germaniei naziste, ci și de mâinile autorităților sovietice. Mai mult, trebuie înțeles și recunoscut faptul că, astăzi Republica Moldova este implicată într-un război informational, la fel de distructiv și periculos.
Republica Moldova, unul dintre puținele state din spaţiul post-sovietic care reușește să marcheze două sărbători care se bat cap în cap, cu aliniere la ideologiile sovietice
Republica Moldova a comasat Ziua Victoriei şi cea a Europei relativ recent, în 2017, când Parlamentul a decretat Ziua Europei drept sărbătoare oficială. Această decizie care a nemulțumit partidele pro-rusești a fost desfiinţată repetat de fostul președintele Igor Dodon. Indubital, Moldova va oscila între cele două spații – Est şi Vest – atât timp cât va exista această „străduinţă” de reinterpretare istorică a evenimentelor care au marcat cursul social şi politic al Europei şi această avalanşă inepuizabilă de discursuri ideologice a mesagerilor pro ruşi, în ajunul zilei de 9 mai, iar minţile moldovenilor vor fi cuprinse în continuare de confuzie, despre cine sunt şi încotro vor să meargă…
Guvernaţii de la Chişinău nu au reuşit, deocamdată, să urmeze exemplul Ucrainei, care a renunţat la termenii sovietici şi la Ziua Victoriei în anul 2015, îndată după anexarea Crimeii şi a decis să sărbătorească pe 9 mai Ziua Victoriei asupra forțelor naziste în al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei, iar pe 8 mai – Ziua Amintirii şi Reconcilierii.