Cândva, a intrat în istoria Republicii Moldova ca unul dintre arhitecții „furtului miliardului”. Astăzi, el jonglează din nou cu miliarde, dar de această dată, sub controlul și cu sprijinul direct al unui alt stat – Federația Rusă.
Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia – sunt doar câteva dintre punctele de pe harta unui imperiu din umbră, construit de politicianul fugar.
În acest material dezvăluim mai multe detalii despre rețeaua de companii și scheme financiare pe care Ilan Șor le utilizează pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Structurile sale colaborează direct cu băncile de stat din Rusia, dezvoltă monede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul SWIFT.
Filiera kârgâză
Pe 1 septembrie 2024, în Bișkek apare o nouă structură cu un nume pompos – SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. Oficial, este o entitate de stat, fondată de Ministerul Economiei. În realitate, însă, reprezintă un element-cheie într-o schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, în centrul căreia se află Ilan Șor.
Compania primește dreptul exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici nu se află pe teritoriul Kârgâzstanului. Mai mult decât atât, i se permite să deschidă filiale în străinătate și să opereze prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și la Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia.
Chiar în primele luni de activitate, „Compania Comercială” își creează filiale: Golden Silk Road în Mongolia, precum și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.
Sursele Agenției de presă IPN din Republica Moldova din cercurile financiare ale Kârgâzstanului susțin că înființarea acestei structuri a fost rezultatul unei înțelegeri între Șor și reprezentanți ai guvernului de la Bișkek. Scopul – facilitarea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank, bancă aflată în proprietatea statului rus. Aceasta servește interesele Ministerului rus al Apărării.
Bănci: de la Keremet la Capital Bank of Central Asia
Inițial, veriga principală în schema de ocolire a sancțiunilor a fost „Keremet Bank” – o instituție financiară kârgâză, prin care se efectuau plăți către Rusia și țări terțe. Însă, pe 15 ianuarie 2025, banca este inclusă în lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei SUA, iar o lună mai târziu – și de către Regatul Unit și Uniunea Europeană.
La prima vedere, schema ar fi trebuit să se prăbușească. Însă chiar în aceeași zi apare un nou jucător – Capital Bank of Central Asia (CBCA). Controlul asupra acestuia este preluat de Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan, iar în frunte este numit fostul vicepreședinte al Keremet Bank – Kantimir Cialbaev. Astfel, se schimbă doar denumirea și placa de la intrare, iar CBCA își asumă funcția de procesare a plăților în ruble și se conectează direct la Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.
Împreună, aceste instituții creează o structură care funcționează ca o alternativă la sistemul SWIFT, permițând efectuarea de tranzacții internaționale chiar și acolo unde canalele oficiale sunt blocate.
Frontul cripto
Când canalele bancare încep să se restrângă sub presiunea sancțiunilor, în prim-plan apare criptomoneda. Și aici, Șor este din nou alături de băncile de stat rusești.
Primul proiect lansat este A7A5 – un stablecoin creat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile. Moneda este listată pe platforma kârgâză Meer Exchange, precum și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.
Citește mai mult AICI