„UE vrea să transforme Moldova într-o colonie”
Este vorba despre o sperietoare clasică: sugerează că apropierea de Bruxelles ar însemna cedarea suveranității. Faptele arată însă altceva. Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova (circa 54% din comerțul total în 2024), iar aproximativ 66% din exporturile moldovenești merg pe piața UE. Rusia a coborât la aproximativ 2,5% din comerțul total — dependența economică de Moscova s-a redus dramatic. Asta înseamnă acces la piețe, nu „colonizare”. În paralel, UE finanțează proiecte de reziliență energetică și modernizare, fără a impune control politic asupra instituțiilor de la Chișinău.
„Rusia ne va da gaz gratuit dacă votăm corect”
Promisiunea este nerealistă logistic și juridic. În loc de „gaz gratis”, Moscova a folosit în mod repetat furnizarea de gaze ca pârghie politică. În data de 1 ianuarie 2025, Gazprom a oprit livrările către Moldova, invocând dispute privind datoria — oprire care a lovit în special Transnistria și centrala de la Cuciurgan.
Dacă „gazul gratis” ar fi fost o opțiune, această criză nu s-ar fi produs. În realitate, UE a intervenit cu un pachet de 30 milioane de euro pentru a asigura temporar gaze regiunii separatiste și pentru a stabiliza alimentarea electrică în restul țării. Chiar și în august 2025, disputa Gazprom–Moldova a continuat, confirmând că energia este instrument de presiune, nu de „generozitate”.
„Occidentul vrea să ne impună războiul”
Republica Moldova are, prin Constituție, statut de neutralitate permanentă. Nici UE, nici alt actor occidental nu poate „impune războiul” unei țări neutre; dimpotrivă, sprijinul european pentru securitatea Moldovei se acordă prin European Peace Facility sub formă de echipamente neletale (mobilitate, supraveghere aeriană, logistică). Asta întărește capacitatea de apărare și reziliență, nu implicarea în vreun conflict. Neutralitatea nu exclude cooperarea pentru securitate și nici programele de consolidare instituțională.
„Neutralitatea înseamnă prietenie cu Rusia”
Neutralitatea este o opțiune de politică de stat, nu un pact de „prieteni” cu o putere vecină. Articolul 11 din Constituție proclamă neutralitatea și interzice staționarea trupelor străine; Curtea Constituțională a explicat că neutralitatea nu împiedică Republica Moldova să ia măsuri pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea — inclusiv cooperare internațională pentru descurajarea agresiunii. Cu alte cuvinte, neutralitatea protejează libertatea de decizie, nu o „predă” unui protector
„Alegerile sunt deja fraudate de Occident”
Această teză apare de regulă înainte de scrutin pentru a demobiliza electoratul și a justifica anticipat rezultate nefavorabile. Observarea internațională nu confirmă narațiunea: Raportul interimar OSCE/ODIHR (13 aug.–10 sept. 2025) descrie un mediu competitiv, cu probleme reale (inclusiv publicitate online netransparentă și litigii). Nu prezintă nicio dovezi că „Occidentul fraudează” alegerile.
Dimpotrivă, documentate sunt rețele de dezinformare care vizează vorbitorii de rusă în Moldova: în 2024, Meta a eliminat pagini și conturi false care se dădeau drept „presa independentă”, promovând mesaje pro-Kremlin, iar investigațiile au urmărit și infrastructură de propagandă pe Telegram. Asta indică o sursă clară de manipulare — și nu vine de la „Occident”.
Cum funcționează distribuția acestor mituri
Narațiunile sunt amplificate de pagini-fantomă, „experți” improvizați și conturi coordonate care mimează jurnalismul. În 2025, presa internațională a documentat campanii sofisticate, inclusiv conținut generat cu instrumente AI și rețele de amplificare pe TikTok/YouTube, menite să lovească în instituții și să erodeze sprijinul pentru parcursul european. Faptul că platformele au închis în repetate rânduri astfel de rețele, iar autoritățile au deschis anchete, arată că vorbim despre operațiuni concertate de influență, nu despre „opinie civică spontană”.
Frica vinde, faptele eliberează
Toate aceste narațiuni au același scop: demobilizarea votanților pro-europeni și radicalizarea segmentelor vulnerabile spre opțiuni pro-ruse. Ele mizează pe anxietăți reale — prețul energiei, sărăcia, războiul din vecinătate — dar soluțiile propuse sunt niște promisiuni iluzorii și ținte inventate. Datele comerciale, cadrul constituțional al neutralității și rapoartele de observare internațională contrazic, punct cu punct, aceste sperietori.
În fața unei avalanșe de mesaje manipulatorii, tratamentul e simplu și greu în același timp: verificarea surselor, apelul la documente oficiale și rapoarte independente, respectiv refuzul de a lua drept adevăr un slogan viral. Moldova nu are nevoie de mituri ca să treacă iarna sau să-și croiască viitorul; are nevoie de instituții puternice, parteneriate reale și cetățeni informați — tocmai ceea ce propaganda încearcă să submineze.