Formarea Blocului Electoral Patriotic (BEP) a fost anunțată cu mare pompă la sfârșitul lunii iulie 2025 de către Partidul Socialiștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei. Cu puțin timp înainte de a anunța crearea alianței, cei trei au fost a câta oară la Moscova. Ulterior, comuniștii conduși de Vladimir Voronin au decis să li se alăture, confirmând reîntregirea unei alianțe de stânga cu reflexe sovietice.
Mesajele liderilor celor patru formațiuni politice insistă pe unitatea forțelor patriotice și pe necesitatea „întoarcerii” la Rusia, în opoziție directă cu vectorul european, susțin de către cetățenii Republicii Moldova, în urma Referendumului din toamna anului trecut. În realitate, formarea blocului confirmă nu doar apropierea de Moscova, ci și coordonarea cu interesele Kremlinului, care urmărește destabilizarea Republicii Moldova în preajma alegerilor parlamentare.
Platformă pro-Moscova
Discursul public al Blocului este dominat de apeluri la restabilirea „relațiilor strategice cu Rusia”. Liderii formațiunii acuză NATO și Uniunea Europeană de „colonizare” și „subordonare”, prezentând Moscova drept singurul partener capabil să garanteze securitatea energetică și stabilitatea economică a Moldovei.
Igor Dodon și Irina Vlah, cei mai vocali reprezentanți ai blocului, descriu guvernarea PAS drept o „dictatură anti-populară” și insistă că Moldova trebuie să revină în orbita estică. Dincolo de retorică, poziționarea Blocului este o copie fidelă a strategiilor de influență pe care Rusia le-a aplicat în statele vecine: promisiuni de beneficii imediate, exploatarea anxietăților sociale și atacuri la adresa instituțiilor democratice.
Vizita la Moscova: promisiuni fără traseu
Un moment-cheie în crearea Blocului electoral l-au constituit vizitele din 10 și 11 iulie la Moscova. Igor Dodon, Vasile Tarlev și Irina Vlah au apărut la Kremlin cu drapelul Republicii Moldova în față și au anunțat că au discutat cu vicepremierul Aleksandr Novak despre „reluarea livrărilor directe de gaze către Moldova”. Declarația a vrut să sugereze electoratului că, odată cu schimbarea guvernării, Rusia ar putea oferi din nou gaz ieftin.
În discursul celor trei lipsește însă un detaliu esențial: din 1 ianuarie 2025, Ucraina a sistat tranzitul gazului rusesc, ceea ce face imposibilă livrarea directă pe ruta tradițională. Nici Dodon, nici Novak nu au explicat cum ar ajunge acest gaz la Chișinău și nici care ar fi costurile reale.
A doua zi, aceeași delegație a fost primită de vicepremierul Dmitri Patrușev, acuzat de autoritățile ucrainene că a coordonat furtul a milioane de tone de cereale din teritoriile ocupate. Întâlnirea a fost prezentată drept o oportunitate de a crește exporturile moldovenești pe piața rusă.
Manevre electorale sub acoperire energetică
În iunie 2025, aceeași echipă – Dodon, Vlah, Zinaida Greceanîi și Diana Caraman – a mers la Sankt Petersburg, unde a purtat discuții cu oficiali ai Ministerului Energiei din Rusia. Scopul declarat: obținerea unor prețuri mai mici la gaz și energie electrică. Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a catalogat aceste vizite drept „manevre electorale”, arătând că Rusia încearcă să manipuleze opinia publică moldovenească prin promisiuni care nu au acoperire logistică.
Pentru alegătorii vulnerabili, mesajul este simplu: dacă votezi cu blocul „patriotic”, vei plăti mai puțin la gaz. Dar realitatea arată altceva – fără rute alternative și fără contracte ferme, declarațiile rămân simple sloganuri de campanie.
Realitatea economică și energetică
Deși liderii Blocului electoral promit reorientarea exporturilor către Rusia, datele statistice sunt foarte clare: aproximativ 66% din exporturile Moldovei merg către Uniunea Europeană, în timp ce Rusia absoarbe sub 3%. Piața europeană a devenit principalul partener comercial al Moldovei, iar accesul preferențial oferit de Acordul de Asociere asigură stabilitate pentru producătorii locali.
Pe partea energetică, după oprirea tranzitului prin Ucraina, orice livrare de gaz rusesc ar necesita rute alternative prin Balcani sau Turcia. Niciuna nu a fost confirmată oficial, iar costurile reale nu au fost prezentate electoratului. Astfel, promisiunile BEP sunt mai degrabă instrumente de propagandă decât planuri fezabile.
Cine sunt liderii BEP și legăturile lor cu Rusia
Igor Dodon (PSRM)
Fost președinte al Republicii Moldova (2016–2020), Dodon este liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și principalul purtător de mesaj pro-rus în țară. A cultivat relații directe cu Vladimir Putin, a pledat pentru federalizarea Moldovei și a promovat constant „parteneriatul strategic” cu Kremlinul. După pierderea președinției, a rămas printre figurile centrale a stângii pro-ruse și unul dintre principalii beneficiari ai sprijinului mediatic și financiar din Est.
Vladimir Voronin și Diana Caraman (PCRM)
Comuniștii lui Voronin, astăzi conduși de președinta interimară Diana Caraman, au reprezentat în anii 2000 principala forță pro-rusă din Moldova. PCRM are legături istorice cu Partidul Comunist din Federația Rusă și s-a opus constant integrării europene. Reîntoarcerea lor în alianță arată o încercare de a resuscita vechile punți cu Moscova.
Irina Vlah (Inima Moldovei)
Fostul bașcan al Găgăuziei, Vlah a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kremlinului. A vizitat Rusia de nenumărate ori, a adus fonduri pentru autonomie și, chiar recent, a cerut public gaz rusesc mai ieftin pentru Găgăuzia. Noul ei partid, Inima Moldovei, menține aceeași linie de dependență față de Moscova.
Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)
Prim-ministru al Republicii Moldova între 2001 și 2008, Tarlev a întreținut relații strânse cu Rusia, fiind perceput drept un promotor al intereselor estice. În prezent, ca lider al Viitorul Moldovei, continuă să fie prezent în delegațiile pro-ruse la Moscova și să promoveze ideea că doar Rusia poate oferi stabilitate economică Moldovei.
