O amplă infrastructură de dezinformare coordonată de Federația Rusă a fost folosită încă din anul 2022 pentru a crea o percepție anti-sistem, pe care să o modeleze în contexte cheie, cum au fost alegerile prezidențiale din 2024, este principala concluzie a raportului prezentat de președintele Nicușor Dan liderilor europeni. Raportul citat menționează că această infrastructură a acționat pe patru paliere: atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică și dezinformare și propagandă.
„România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”, se arată în deschiderea raportului.
Acțiuni cibernetice
Din raportul citat reiese că infrastructura din România „a făcut obiectul constant al unor atacuri cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă” începând cu anul 2022. Oficialii români amintesc următoarele evenimente: toate site-urile aeroporturilor din România au fost supuse unui atac de tip DDoS în mai 2022.
Atacurile au fost revendicate de gruparea de hackeri ruși de la Killnet; atacurile cibernetice rusești s-au intensificat în 2024. Cele mai periculoase atacuri, de tip ransomware, au fost asociate unor grupări ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub.
Atacurile au vizat 13 instituții din administrația publică, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. 27 de milioane de evenimente cibernetice au vizat România anul trecut. Mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au avut loc doar în momentul alegerilor prezidențiale din 2024. Aceste atacuri au fost localizate în 33 de țări. În perioada alegerilor, datele de logare a unor angajați ai Autorității Electorale Permanente sau Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate pe Telegram sau forumuri folosite de hackeri.
Entități din Federația Rusă au încercat să preia controlul a aproximativ 10 mii de camere de supraveghere de pe teritoriul a cinci țări, inclusiv România.
Citește mai mult AICI