Într-o atmosferă solemnă, liderii armatei ruse admiră steagurile şi drapelele de luptă care flutură deasupra câmpului de instrucţie al poligonului de artilerie Mulino din Rusia – locul ales pentru deschiderea oficială a celui mai mare exerciţiu militar organizat de Rusia şi Belarus la graniţa NATO: Zapad („Vest”, în traducere)-2021. În perioada 10-16 septembrie, 200.000 de militari, sute de blindate şi piese de artilerie, în jur de 80 de avioane şi elicoptere şi 15 nave de luptă vor simula o bătălie „parte în parte” cu nimeni altcineva decât forţele Alianţei Nord-Atlantice. Tunurile grele sunt pregătite pentru tragere iar clipurile de propagandă prezintă imagini în care orizontul se umple de siluetele cenuşii ale blindatele care înaintează prin terenul greoi şi mocirlos.
Zapad, în limba rusă, înseamnă „Vest” Practic, exerciţiul vizează capacitatea de luptă a comandamentului „Districtului Militar Vest”, adică acel segment al armatei ruse care s-ar afla în prima linie de contact într-un prezumtiv conflict militar convenţional cu NATO. Armata Roşie organizează anual ample manevre militare ale căror denumiri corespund cu principalele districte militare: Zapad (Vest) Vostok (Est), Ţentr (Centru) şi Kavkaz (Caucaz/Sud).
Practic, la fiecare patru ani, militarilor ruşi le vine rândul la organizarea unui joc de război în care inamicul (declarat făţiş ori mai voalat) este chiar NATO.
Acest gen de manevre militare ridică mereu suspiciuni, mai ales în condiţiile în care istoria recentă a arătat că invazia Georgiei din 2008 a fost precedată de manevrele militare Caucasus Frontier, desfăşurate între 2006-2008, iar în cazul anexării peninsulei Crimeea mişcările de trupe au fost mascate şi ele sub pretextul unor exerciţii militare similare.
Cum fentează Moscova acordurile internaţionale şi împiedică monitorizarea exerciţiului militar de observatori OSCE
Cifra de 200.000 de militari este colosală, chiar dacă Moscova susţine că doar „circa 13.000” dintre aceştia vor acţiona de facto în Belarus, în coasta NATO. La Zapad-2021 mai participă, pe lângă ruşi şi bieloruşi, militari din alte 7 ţări asiatice – Armenia, Kazahstan, Tadjikistan, India, Kîrgîzstan, Mongolia şi Sri Lanka – şi una din Europa (Serbia).
NATO a solicitat Rusiei mai multă transparenţă în legătură cu acest exerciţiu, mai ales că există deja precedentul Zapad-2017, când Rusia a fost acuzată că desfăşoară un număr de trupe mult mai mare decât cel raportat (100.000 de militari faţă de 12.000 recunoscuţi oficial).
De ce sunt atât de importante aceste cifre de 12.000 sau 13.000 de militari?
Conform Documentului de la Viena, orice exerciţiu militar (organizat de Rusia ori NATO) care depăşeşte cifra de 13.000 de militari (sau 300 de tancuri), trebuie să aibă observatori OSCE. Ruşii spun că la exerciţiul din Belarus vor participa „aproape” 13.000 de persoane (12.800, conform autorităţilor bieloruse) şi „peste” 290 de tancuri.
Scenariul exerciţiului Zapad-2021: „Nordul cel bun” se bate cu „Vestul cel rău”. Spoiler: Nordul câştigă lupta în trei zile.
Agenţia de stat a Belarusului a prezentat încă din luna august un scenariu detaliat al exerciţiului militar care se va desfăşura în această ţară. Practic, primele trei zile ale exerciţiului vizează simularea unei intervenţii NATO în Belarus, respinsă de către forţele ruso-bieloruse. A doua fază presupune o acţiune combinată inter-arme prin care Rusia reuşeşte să „stabilizeze” situaţia din zonă.
Scenariul pleacă de la o criză declanşată de creşterea activităţii unor aşa-numite grupări separatiste armate în cooperare cu diverse „organizaţii teroriste internaţionale” care se bucură de sprijin extern. Deşi la prima vedere tot acest amestec de forţe obsucre pare o ciorbă greu de digerat, analiştii militari consultaţi de DW susţin că introducerea grupărilor teroriste în scenariu ar oferi Minskului şi Moscovei un pretext pentru evitarea unor posibile conflicte diplomatice cu Polonia sau ţările baltice.
Mai ales că, aşa cum se întâmplă la astfel de manevre militare, agresorii nu sunt niciodată nominalizaţi explicit, chiar dacă toată lumea ştie despre cine e vorba.
Citește articolul integral aici: https://www.digi24.ro