Maghiarii ar fi acționat ani la rând cu rețele de influență la Bruxelles și ar fi încercat, potrivit unei investigații internaționale, să racoleze inclusiv personal din cadrul Comisiei Europene pentru a lucra în favoarea serviciilor secrete de la Budapesta.
Informațiile au fost publicate într-o investigație comună realizată de cotidianul german Der Spiegel, publicația belgiană De Tijd și portalul maghiar Direkt36, citate de European Pravda. Este pentru prima dată când apar dovezi concrete că agenți maghiari ar fi încercat să penetreze structurile instituțiilor europene.
Un fost funcționar european a relatat în cadrul anchetei despre o tentativă explicită de recrutare venită din partea unui individ cunoscut sub inițiala „V.” – un cetățean maghiar care, între 2015 și 2017, activa la Bruxelles în calitate oficială de diplomat.
Potrivit sursei, „V.” s-a apropiat de el prin intermediul unor întâlniri informale, a manifestat interes față de atmosfera internă din Comisia Europeană și a încercat să obțină informații despre persoane-cheie, dar și despre eventuale vulnerabilități instituționale. Ulterior, ar fi făcut aluzii la o posibilă colaborare în schimbul unei recompense financiare. Funcționarul vizat a refuzat propunerea și a relatat incidentul, sub protecția anonimatului.
Diplomat de fațadă, agent în teren
Documente obținute de jurnaliști indică faptul că în perioada respectivă, „V.” figura ca angajat al Departamentului pentru Politică de Coeziune din cadrul Reprezentanței Permanente a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană. Activitatea sa s-ar fi desfășurat sub tutela ambasadorului de atunci, devenit între timp comisar european: Olivér Várhelyi.
Surse din structuri guvernamentale, citate sub protecția anonimatului, au confirmat detaliile relatate în anchetă și au admis că preocupările serviciilor maghiare la Bruxelles sunt cunoscute de ceva vreme, însă nu au existat până acum dovezi care să poată fi făcute publice.
În 2017, activitatea agentului „V.” ar fi devenit tot mai vizibilă, pe fondul unei presiuni crescute din partea autorităților de la Budapesta, care cereau rezultate. Consecințele n-au întârziat să apară: în acea perioadă, autoritățile europene ar fi limitat accesul anumitor reprezentanți maghiari la informații sensibile.
Detalii, AICI
