Germania este o țară suficient de îndepărtată de Republica Moldova, în sens geografic, în sensul nivelului de dezvoltare, al nivelului de trai și în sensul rolului în Europa și în lume, însă ea oricum rămâne pentru Moldova și moldoveni un model demn de urmărit și demn de urmat. Se întâmplă datorit faptului că, poate, cu excepția poziției geografice, Germania și germanii, și-au construit de sine stătător toate celelalte caracteristici, inclusiv nivelul de dezvoltare și nivelul de trai la care tind să ajungă și moldovenii. Unul dintre principalele instrumente prin care Germania și nemții și-au atins poziția de astăzi sunt alegerile. Despre alegerile federale parlamentare în Germania și posibile efecte pentru nemți, europeni și moldoveni au discutat participanții la dezbaterea publică, organizată de Agenția de Presă IPN.
Politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că deși alegerile parlamentare federale sunt stabilite pentru data de 26 septembrie, mulți nemți deja votează, fiind posibilă votarea prin corespondență. Mai mult, în contextul pandemiei, potrivit unor studii, circa 40-50% din germani ar fi dispuși să voteze prin corespondență pentru a limita răspândirea COVID-19.
„Votul din 26 septembrie este unul extrem de important, pentru că suntem în momentul în care cancelarul Angela Merkel nu mai candidează în calitate de candidat al creștin-democraților. Și respectiv, vom avea o față nouă care va reprezenta Germania în politica națională, dar și cea europeană și respectiv globală. Din acest punct de vedere, toată lumea stă cu ochii pe aceste alegeri”, a menționat Dionis Cenușa, columnist principal al Agenției de presă IPN.
Potrivit lui, la alegerile parlamentare federale sunt așteptate peste 60 de milioane de persoane. Se votează în baza unui sistem mixt – o jumătate din deputați sunt aleși pe circumscripții uninominale (circa 250 mii voturi per reprezentant), iar cealaltă pe listă de partid. Dimensiunea legislativului poate fi de minim 598 de deputați, iar numărul lor poate crește până peste 700 de aleși pentru a compensa dezechilibrele create de votul pentru partid și cel separat pentru candidat.
„Parlamentul este ales, după care Parlamentul alege cancelarul. Vorbim despre faptul că șeful statului este cancelarul sau în cazul nostru e cum ar fi prim-ministrul. Deci, vorbim despre un sistem parlamentar, în care președintele țării are un rol mai degrabă simbolic și este foarte important în cazul crizelor politice, dar nu e cazul Germaniei”, a mai spus Dionis Cenușa.
Politologul german Anneli Ute Gabanyi, cercetător crincipal la Institutul de cercetare al Radio Europa Liberă din München și la Institutul de studii internaționale și de securitate din Berlin, a declarat că sistemul electoral german, și în general sistemul federal, are și părți negative. Potrivit ei, au loc mereu alegeri în landuri și este foarte curios să vezi evoluția unor partide, anume prin rezultatele alegerilor din landuri, care reușesc să crească simțitor.
„Sistemul nostru este interesant prin faptul că vedem acum această creștere a numărului de deputați. Acum avem 709, dar se consideră că după alegerile din 26 septembrie am putea să ajungem la peste 800. Iar Judecătoria noastră constituțională i-a somat pe deputați să schimbe legile”, explică Anneli Ute Gabanyi, autor de studii de istorie recentă și de studii de securitate privind România și Republica Moldova; Berlin, Germania.
Potrivit ei, este cert că s-a cerut ca legislația să fie schimbată, însă aici intră în joc interesele partidelor. „Dacă schimbi circumscripțiile, le rărești, atunci se supără un partid. Dacă spui că nu mai considerăm toate mandatele directe, se supără altul. Și atunci în Bundestag nu se votează reforma”, a mai spus politologul Anneli Ute Gabanyi.
Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Federală Germania, scriitorul Oleg Serebrian, a menționat că, de fapt, cultura politică germană este foarte diferită de cea din Republica Moldova, iar cauzele sunt multiple. Potrivit lui, Germania are o tradiție de parlamentarism foarte veche. Și istoria a dat lecții grele poporului german și altor popoare europene. Și poporul german a devenit foarte atent la ceea ce alege și care a căpătat această îndemânare de a alege din torentul de partide, mase verbale care sunt aruncate în timpul alegerilor, mai ales promisiuni.
„Este un electorat atent. Cred că este poate cel mai atent electorat la mesajele extremiste, tocmai din cauza acelor experiențe nefaste pe care le-a avut Germania în perioada interbelică. Nouă istoria ne-a dat alte lecții. Fiecare popor vine cu lecțiile lui de istorie și astfel se formează o cultură politică sau se deformează o cultură politică. Vreau să spun că nici în Germania, unde mă aflu de șase ani deja, fiind pe final de mandat, nu observăm același tip de cultură politică în toate cele 16 landuri federale”, a notat Oleg Serebrian, autor de studii de geopolitică și geografie politică.
Potrivit lui, după anul 1949 în Germania s-a stabilit, într-un fel un peisaj politic care a rămas practic neschimbat, mai exact actorii politici au rămas aceiași.
Sursa: https://ipn.md/public