Un sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie indică o schimbare istorică pe scena politică ungară: partidul Tisza, condus de Péter Magyar, îl devansează pe Fidesz cu 48% la 37%. Totuși, chiar dacă Viktor Orbán ar pierde alegerile parlamentare din 2025, sistemul pe care l-a clădit în ultimii 15 ani pare proiectat să-l supraviețuiască.
Vizita premierului ungar la Washington, la începutul lunii noiembrie, i-a oferit exact sprijinul de care avea nevoie. Orbán a obținut întâlniri fotografiate cu Donald Trump și o exceptare de un an de la sancțiunile americane privind importurile de energie rusească — o decizie pe care Budapesta o prezintă acum drept o „victorie a rațiunii”.
Un aliat salvat de Trump
Sancțiunile vizau companiile energetice rusești Rosneft și Lukoil, cu aplicare din 21 noiembrie, și amenințau cu penalități secundare statele care continuau să cumpere țiței din Rusia. Fără această scutire, rafinăriile ungare, alimentate în proporție covârșitoare prin conductele sovietice „Prietenia” și TurkStream, ar fi fost serios afectate.
Orbán a susținut în discuțiile cu Washingtonul că stoparea acestor livrări ar paraliza economia Ungariei, dependentă în proporție de 86% de petrolul și 74% de gazul rusesc. Trump i-a dat dreptate, declarând că măsura este „de bun-simț” pentru un stat fără ieșire la mare.
Concesia a venit, însă, cu un preț. În schimbul exceptării, Budapesta s-a angajat să cumpere aproximativ 600 de milioane de dolari în gaze lichefiate americane și 1,5 miliarde de dolari în combustibil nuclear pentru centrala de la Paks, pe lângă promisiuni privind cooperarea tehnologică.
Detalii, AICI
