Alternativa geopolitică, miza opoziției
Editorial de Victor Pelin
Reacțiile opoziției la obținerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE
Opoziția comunisto-socialistă s-a văzut nevoită să reacționeze la confirmarea de către Consiliul European a perspectivei europene a Republicii Moldova și oferirea acesteia a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE). Evenimentul i-a întristat atât de mult pe comunisto-socialiști, încât aceștia și-au dezvăluit propriile perspective pentru viitorul Republicii Moldova.
În contextul menționat, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a emis un comunicat de presă, în care:
- și-a exprimat regretul pentru că Republica Moldova a devenit ostatică a unor decizii contextuale și geopolitice, care au fost adoptate fără a consulta opinia tuturor cetățenilor;
- a condamnat euforia generală alimentată de liderii actualei guvernări, care redau acestui eveniment o conotație istorică, o mare reușită a guvernării și un mare merit al cetățenilor;
- a chemat la vigilență în fața acestei iluzii de aderare, măsluită în laboratoarele de propagandă ale actualei guvernări;
- a constat că cetățenii, începând din 23 iunie 2022, au devenit ostaticii unor jocuri geopolitice de bătaie lungă, în care au fost implicați fără să fie întrebați printr-un referendum etc.
În concluzie, PSRM a avertizat că doar voința exprimată de popor ar fi avut legitimitate istorică, pentru generațiile viitoare, nu și o decizie politică și simbolică, pentru un ciclu electoral de 4 ani. Așadar, cetățenii ar trebui să-i fie recunoscători PSRM pentru sinceritatea cu care i-a avertizat că în eventualitatea accederii la guvernare ar putea renunța la statutul Republicii Moldova de candidat la UE.
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), aliatul PSRM din cadrul Blocului comuniștilor și socialiștilor (BCS), a fost mult mai tranșant în reacția sa negativă față de obținerea statutului de candidat la UE, menționând că acest statut nu oferă Moldovei absolut nicio preferință și perspective pentru aderarea la Uniunea Europeană. Mai mult, potrivit liderului PCRM, Vladimir Voronin, statutul de candidat pentru aderarea Republicii Moldova la UE lipsește țara de libertatea geopolitică, făcând imposibilă posibilitatea de cooperare cu partenerul strategic – Federația Rusă. Așadar, atât PSRM, cât și PCRM deplâng evenimentul istoric din 23 iunie 2022, evitând să menționeze tranșant că acesta este rezultatul războiului declanșat de partenerul strategic – Rusia, împotriva poporului ucrainean.
Încercarea creării polului politic eurosceptic
Nu doar aliații comunisto-socialiști și-au exprimat atitudinea negativă față de obținerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE. Și unul dintre principalii beneficiari și actanți ai furtului miliardului, Ilan Șor, lider al partidului ce-i poartă numele, de asemenea, a menționat că: “Noi (Republica Moldova) nu trebuim nimănui, nici Vestului, nici Estului. Suntem o piesă de schimb în jocurile marilor puteri”. Astfel, a fost reanimată teza de bază privind cea de a patra cale de dezvoltare a Republicii Moldova, lansată de principalul beneficiar al furtului miliardului – Vlad Plahotniuc. Această preferință pentru neutralitatea geopolitică este, oarecum, de înțeles. Apropierea de UE poate încurca hoțiilor de miliarde să-și continue activitatea prodigioasă. Probabil, anume din aceste considerente, Ilan Șor a îndemnat cetățenii și toate forțele politice: “haideți să ne unim, să ne așezăm la masa negocierilor, să uităm toate neînțelegerile și supărările și să demolăm această guvernare incompetentă”.
Îndemnul lui Ilan Șor rezonează puternic cu cel al liderului informal al PSRM, Igor Dodon, care în contextul menționat declarase practic același lucru: „Opoziția nu are nimic de împărțit. Mai rău decât acum, cu Maia Sandu, în Moldova nu a mai fost, nu este și nu va mai fi. Trebuie să lăsăm deoparte supărările personale, unele divergențe ideologice. Această putere poate fi dată jos doar dacă vom fi uniți cu toții”. Nu trebuie să mire că declarațiile lui Ilan Șor și Igor Dodon dau senzația de deja vu. S-a menționat nu o singură dată că, la 6 decembrie 2021, Partidul Șor anunțase crearea Frontului Salvării Naționale (FSN), iar această inițiativă a încercat să și-o atribuie PSRM, când Igor Dodon, la 18 decembrie 2022, lansa îndemnul de creare a Frontului Unic Național (FUN). Problema e că nimeni nu a dorit să adere, fie la FSN, fie la FUN. De aceea, obținerea statutului de stat candidat la UE îi face pe cei doi lideri să-și reitereze cu disperare îndemnurile.
De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că îndemnul Partidului Șor și PSRM au avut un efect de mare rezonanță. Este vorba despre lansarea, la 30 decembrie 2021, a inițiativei primatului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, privind crearea Mișcării de Alternativă Națională (MAN). Inițiativă lui Ion Ceban a apărut la doar câteva săptămâni după lansarea inițiativelor Partidului Șor și PSRM și se poate intui că, de fapt, a fost o reacție rapidă, de alternativă, la cele privind crearea FSN și FUN: „Știu că toți așteaptă o alternativă care să-i unească pe toți, să construiască un viitor, să aibă grijă de oameni în primul rând și de interesele lor, o alternativă a lucrului făcut, nu a vorbelor deșarte și a promisiunilor uitate, a show-urilor ieftine. Îmi pasă de ceea se întâmplă. Astăzi lansez Mișcarea Alternativă Națională, ideea îmi aparține, iar echipa îmi este alături”.
Așadar, ne convingem că politicienii din opoziție ar prefera să creeze mișcări alternative numai să nu se compromită, dând curs îndemnurilor lui Ilan Șor sau Igor Dodon. Această concluzie se impune pregnant, atunci vedem reacția edilului capitalei la obținerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE: “Felicit Republica Moldova, cetățenii, autoritățile, pentru obținerea statutului de țară candidat la aderarea la UE. Cert este faptul că de acum încolo, nu vor mai exista scuze pentru întârzierea reformelor sau pentru întârzierea implementării acestora, reforme structurale de care are nevoie Republica Moldova…”.
Așadar, crearea în Republica Moldova a unui pol politic eurosceptic este problematică, fiindcă liderii comuno-socialiști nu sunt și nu pot fi credibili. În primul rând, de-a lungul anilor, Igor Dodon și Vladimir Voronin s-au comportat pe scena politică moldovenească ca niște giruete politice, care își schimbă atitudinile în funcție de conjunctură. De exemplu, liderul PCRM, pe când era președinte al Republicii Moldova, pleda pentru ca UE să ofere Republicii Moldova o perspectivă clară de aderare la UE. Acest lucru a fost discutat în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană pe care a stabilit-o chiar Voronin prin decret prezidențial. În calitate de șef al statului, Vladimir Voronin a insistat, la 25 iunie 2008, pe dezbaterea problemei integrării europene, după cum urmează:
- oferirea Republicii Moldova a perspectivei încheierii unui Acord de Comerț Liber aprofundat cu UE;
- liberalizarea treptată a regimului de vize pentru cetățenii moldoveni care călătoresc în spațiul Schengen al UE;
- oferea Republicii Moldova a perspectivei obținerii calității de membru al UE, dar fără a fixa o dată concretă, în acest sens.
Astfel, ne convingem că edilul capitalei, Ion Ceban, care a fost membru atât al PCRM, cât și PSRM, s-a văzut obligat să se distanțeze de foștii colegi – giruete politice, și să dea dovadă de o minimă decență, manifestând consecvență, cel puțin, în raport cu problema perspectivei europene a Republicii Moldova. Asta în pofida faptului că este în opoziție ireconciliabilă față de actuale guvernare.
Concluzii
Actualmente, când țara noastră, în sfârșit, a obținut exact ceea ce își dorea PCRM și liderul acestuia, Vladimir Voronin, – perspectiva calității de membru UE, fără o dată fixă, ne convingem că pe ex-președintele țării îl preocupă cu totul altceva – alternativa geopolitică pentru țara noastră și cooperarea cu Rusia, care a agresat militar Ucraina. Același lucru se referă și la actualii lideri ai PSRM – Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, care făceau parte din componența aceleiași Comisii Naționale pentru Integrare Europeană, în cadrul cărei s-a convenit asupra solicitării adresate UE ca să acordare Republicii Moldova o perspectivă europeană clară. Confirmare a acestui fapt este că după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, actualii lideri ai PSRM au întocmit Programul de guvernare al Republicii Moldova pentru anii 2009-2013, în care se afirma (vezi pagina 5): „Dezideratul incontestabil al majorității concetățenilor noștri este integrarea țării în Uniunea Europeană, aceasta reprezentând prioritatea ireversibilă și firească a politicii interne și externe a Guvernului Republicii Moldova. Obiectivul primordial al Guvernului este de a continua transpunerea în viață a principiilor acquis-ului comunitar consemnate în multiplele acte normative ale statului nostru”.
Este de remarcat că atunci când forul legislativ a votat programul menționat, Vladimir Voronin era președinte al Parlamentului, iar Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, pe lângă funcțiile de prim-ministru și, respectiv, prim-vice-prim-ministru, erau și deputați în Parlament. Deci, cu toții, actualii lideri al PCRM și PSRM, au votat prioritatea ireversibilă a majorității cetățenilor – integrarea europeană, fără să insiste pe organizarea referendumului pe marginea problemei respective. De fapt, sunt pure speculații pretențiile privind organizarea referendumului. Nicio țară nu a organizat referendum pentru obținerea statut de candidat la UE, și doar o parte din țările care au aderat la UE au organizat referendumuri, ceea ce a avut loc doar după încheierea negocierilor de aderare, chiar în ajunul aderării propriu-zise.
Totuși, nu se poate exclude constituirea unui pol politic eurosceptic cu participarea partidului lui Ilan lor și ale nuntașilor săi – Vladimir Voronin și Igor Dodon. Dar această structură nu va putea reprezenta o alternativă pentru integrarea europeană, ci mai degrabă o adunătură a giruetelor politice, lipsite de orice consecvență, și a învinuiților de furtul miliardului. Oare vor fi mulți cei ce vor dori să adere? Vom vedea!
Sursa: https://www.ipn.md