Arestarea unui presupus spion chinez în cadrul guvernului britanic a stârnit îngrijorări cu privire la metodele de colectare de informații ale Beijingului și la interferența acestuia în democrațiile occidentale. Incidentul încununează seria de acuzații la adresa Chinei, după război cibernetic, spionaj tehnologic și curtarea elitelor politice din Occident.
Tehnici de spionaj ale Chinei
Recenta arestare a unui presupus spion chinez aflat în centrul guvernului britanic a reaprins preocupările legate de strategiile Beijingului în materie de culegere de informații. Acest incident nu numai că a provocat unde de șoc în Occident, dar a generat și întrebări urgente cu privire la interferența Chinei în democrațiile occidentale.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a adoptat o poziție fermă, confruntându-l pe premierul chinez Li Qiang cu privire la ceea ce el a calificat drept o interferență „inacceptabilă” în democrația britanică. Parlamentarii au întărit poziția premierului, catalogând incidentul drept o „escaladare” a ostilităților din partea superputerii asiatice.
Nu este prima dată când China se confruntă cu astfel de acuzații. La începutul acestui an, au existat afirmații potrivit cărora China ar fi trimis cu un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite, ceea ce a dus la tensiuni diplomatice.
Tabloidul britanic „Daily Mail” face o trecere în revistă a celor mai mari scandaluri de spionaj economic, industrial și politic izbucnite în jurul Chinei în ultimii ani.
Războiul cibernetic a fost o preocupare semnificativă. În 2022, Statele Unite au catalogat China drept „cea mai amplă, mai activă și mai persistentă amenințare de spionaj cibernetic”. A fost bine documentată măiestria Chinei de a sparge sistemele digitale ale națiunilor rivale pentru a aduna secrete comerciale. În special, în 2021, China a fost acuzată că a angajat „hackeri contractuali” pentru a exploata o breșă în sistemul de e-mail al Microsoft, acordându-le acces la date sensibile.
Sectorul tehnologiei a fost, de asemenea, un focar de preocupări de spionaj. În 2019, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat gigantul tehnologic Huawei că a conspirat pentru a fura secrete comerciale americane. Acest lucru a dus la interzicerea de către Washington a furnizării de către Huawei a sistemelor guvernamentale americane. Un alt gigant tehnologic, ByteDance, dezvoltatorul TikTok, s-a confruntat cu acuzații că a permis membrilor Partidului Comunist Chinez să acceseze datele activiștilor din Hong Kong. Aceste afirmații au fost infirmate de companie.
Spionajul industrial și militar este un alt domeniu în care China a fost activă. Beijingul ar fi folosit cetățeni chinezi din străinătate pentru a culege informații și a fura tehnologie sensibilă. Ji Chaoqun și Xu Yanjun sunt două astfel de persoane care au fost condamnate în SUA pentru rolul lor în activități de spionaj.
Spionarea politicienilor a fost o tactică folosită de agenții chinezi. Spionul arestat în Westminster ar fi avut contacte cu parlamentari conservatori și ar fi lucrat în domeniul politicii internaționale. În SUA, o studentă chineză pe nume Christine Fang a fost acuzată că a dezvoltat legături cu politicieni americani, folosind diverse mijloace, inclusiv relații personale, pentru a se apropia de puterea politică.
Secțiile secrete de poliție din afara hotarelor Chinei
Influența Beijingului nu se limitează la spionaj. De asemenea, a exercitat presiuni asupra comunităților chineze de peste mări și asupra organizațiilor media pentru a sprijini politicile sale privind Taiwanul și pentru a suprima criticile privind represiunile din Hong Kong și Xinjiang.
Mai mult, au existat rapoarte privind înființarea de către Beijing a unor „secții de poliție” în străinătate, despre care se presupune că ar monitoriza cetățenii chinezi exilați. Se crede că aceste stații, în număr de peste 100 la nivel mondial, vizează criticii Partidului Comunist. Deși Beijingul a negat aceste afirmații, țări precum Olanda și Republica Cehă au luat măsuri împotriva acestor centre.