ANALIZĂ Campania electorală pentru prezidențialele din Republica Moldova, grea și cu multe falsuri. Contribuția Kremlinului
Campania electorală privind alegerile prezidențiale din toamna acestui an din Republica Moldova va fi agresivă și dificilă, fiind promovate falsuri cu precădere despre actualul președinte Maia Sandu, UE și război, susțin unii experți de la Chișinău consultați de ,,Adevărul”.
În data de 21 august a început înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, dar și a participanților la referendumul republican constituțional, ambele exerciții electorale fiind programate pentru ziua de 20 octombrie.
,,Un candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală setul de documente. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături”, au anunțat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, menționând că startul campaniei electorale va fi dat în data de 20 septembrie.
Până acum s-au înscris declarativ în cursa pentru fotoliul de șef de stat peste 17 persoane, printre ele numărându-se actualul președinte Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, fostul prim-ministru Ion Chicu, ex-premierul Vlad Filat și ex- procurorul general Alexandr Stoianoglo care este susținut de PSRM, dar și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. În aceeași listă mai figurează fostul ministru al Afacerilor Externe Tudor Ulianovschi, jurnalista Natalia Morari, ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună, fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca din partea PSDE, transfugul Vasile Bolea pe listele Blocului Victorie/ Pobeda și Igor Munteanu de la CUB.
Variate forme de falsuri
Unii experți consultați de ,,Adevărul” susțin că mai multe persoane care pretind la funcția de președinte au început mai devreme campanie electorală, promovând diferite forme de falsuri, inclusiv deepfake-uri și utilizând mijloacele de informare în masă, precum televiziunea sau presa scrisă, online, dar și rețelele sociale, și aplicațiile de mesagerie ,,care păstrează un grad mai sporit de anonimitate”.
În opinia directorului executiv al IPIS, ținta prioritară a falsuri va fi actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, lidera de la Chișinău, care aspiră pentru a doua oară la această funcție, este în topul sondajelor privind preferințele moldovenilor la eventuale alegeri prezidențiale.
,,Va fi o campanie foarte agresivă și cu foarte multe falsuri. Jumătăți de falsuri, jumătăți de adevăruri, fiindcă, aparent, miza acestei campanii este mai mult decât doar alegerile prezidențiale. Este evident că se dorește înlocuirea realităților. Vedem foarte multe falsuri pe teme geopolitice legate de război, legate de Rusia. Sunt candidați care în mod deschis deja amenință sau sperie cu războiul, neaducând niciun fel de argumente în acest sens. Deci, va fi o campanie foarte dificilă, unde se vor folosi toate mijloacele de manipulare în masă, dar un accent primordial va fi pus pe rețelele sociale și în special pe rețelele care permit un grad sporit de anonimitate. Dificilă din mai multe considerente: în primul rând, deja înainte de campanie vedem că au fost tentative foarte multe de a aduce mulți bani în țară din Federația Rusă. Nu este sigur că acești bani vin la un singur candidat sau mai mulți. Există suspiciuni multe că unii candidați vor fi candidați spoiler sau care vor avea un rol determinant, să zicem, în a promova anumite atacuri asupra președintei în exercițiu, fiindcă ea este ținta integral din tot spectrul politic, ea este ținta numărul unu. Sigur, referendumul adaugă un grad sporit de complexitate. Este un exercițiu foarte responsabil și reiterez că nu este în favoarea președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare, deși foarte mulți spuneau că este invers. De ce? Fiindcă nivelul de participare la referendum sau mobilizarea prin participarea la referendum este diferit decât cel de la Președinție, deși ei, iarăși, sunt unicii care trebuie să mobilizeze alegătorul și pentru referendum, ceea ce duce la disiparea într-un fel a efortului politic pe care trebuie să-l facă” , a afirmat, pentru ,,Adevărul”, Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova.
Impactul numărului mare de candidați
Expertul în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, susține că un impact asupra campaniei electorale va avea și numărul mare de candidați înscriși în cursa pentru conducerea țării, mulți dintre ei fiind ai Kremlinului.
Citește mai mult AICI