În timp ce atenția lumii este concentrată asupra conflictelor din Iran, Gaza și Ucraina, Xi Jinping își consolidează puterea în China și își extinde ambițiile globale, mizând pe o politică tot mai agresivă atât în plan intern, cât și extern.
Liderul chinez, mereu strateg, trece la ofensivă, atât în străinătate, cât și în țară. Este o veste proastă pentru ordinea mondială și pentru minoritățile din China, susține analistul pe politică externă Simon Tisdall într-o analiză publicată de The Guardian.
Un exemplu ipotetic poate ilustra amploarea politicilor promovate de Beijing. Dacă un premier britanic le-ar spune scoțienilor că nu pot avea propriul parlament, propria echipă națională de fotbal sau că nu au voie să arboreze steagul Saltire, reacția ar fi, probabil, una de amploare și ar putea pune în pericol însăși existența Regatului Unit. În cazul galezilor, o interdicție privind limba și poezia lor, inclusiv în școli, ar provoca, de asemenea, o reacție majoră.
Potrivit lui Tisdall, însă, exact aceasta este direcția în care merge politica lui Xi Jinping, „împăratul comunist al Chinei”, față de aproximativ 125 de milioane de membri ai celor 55 de minorități etnice și religioase, care reprezintă împreună aproximativ 9% din populația Chinei, majoritar Han.
„Epurare etnică sub o altă denumire”
Xi susține că politica sa de „sinizare”, consacrată într-o nouă lege privind „unitatea etnică”, va consolida identitatea națională și integrarea. Extinderea utilizării obligatorii a limbii mandarine ar urma, în viziunea sa, să îmbunătățească perspectivele minorităților în ceea ce privește viața și locurile de muncă.
Liderul chinez afirmă că minoritățile ar trebui să „se îmbrățișeze strâns precum semințele unei rodii” pentru a construi o Chină puternică și unită.
Detalii, AICI
