Într-o nouă abordare fermă, Donald Trump a cerut marți țărilor membre NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, subliniind pentru încă o dată că acestea plătesc prea puțin pentru protecția oferită de Statele Unite. Potrivit lui Trump, fiecare dintre membrii alianței poate face acest lucru, având în vedere resursele lor, iar procentul de 2% stabilit până acum este insuficient.
„Toți își permit, dar ar trebui să fie la 5%, nu la 2%”, a declarat Trump, subliniind că Europa beneficiază de o mică parte din costurile asumate de Statele Unite, chiar dacă oceanul le separă. „De ce noi plătim miliarde și miliarde de dolari mai mult decât Europa?”, a continuat el, punând sub semnul întrebării logica financiară a alianței.
De altfel, președintele ales a fost de mult timp sceptic față de NATO, organizația care constituie piatra de temelie a securității europene din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, Trump a lansat o amenințare familiară: dacă aliații nu vor mări cheltuielile de apărare, ar putea lua în considerare părăsirea alianței.
Reamintind contextul geopolitic actual, Trump a subliniat că războiul din Ucraina a provocat o schimbare semnificativă în NATO, determinând organizarea unui flanc estic mai puternic. De asemenea, și alți lideri din cadrul NATO, precum Mark Rutte, au recunoscut necesitatea unor creșteri considerabile ale cheltuielilor de apărare. Rutte a avertizat că națiunile europene nu sunt pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia și a cerut o accelerație a cheltuielilor în acest sens.
În discursul său de marți, Trump a susținut că președintele Joe Biden a decis că Ucraina ar trebui să adere la NATO, fapt ce ar fi contribuit la declanșarea invaziei rusești în 2022.
„Pe undeva, Biden a spus că Ucraina ar trebui să poată adera la NATO. Ei bine, Rusia are pe cineva chiar la ușa lor, și pot înțelege cum se simt despre asta”, a explicat Trump, uitând, însă, să menționeze că aliații NATO au fost de acord cu aderarea Ucrainei încă din 2008, pe vremea administrației Bush.
În pofida criticilor, Trump rămâne hotărât să obțină un acord rapid pentru încetarea războiului din Ucraina, semnalizând îngrijorări cu privire la viitorul ajutorului militar american, esențial pentru rezistența Ucrainei în fața agresiunii Moscovei.
„Conflictul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”, a spus Trump, reiterând că, dacă ar fi fost președinte, războiul nu ar fi avut loc. Promisiunile sale de a pune capăt rapid conflictului și de a cere o revizuire a cheltuielilor de apărare sunt doar câteva dintre semnalele care marchează stilul său de leadership, care pare să se radicalizeze tot mai mult pe măsură ce se apropie al doilea mandat.
Semnal de alarmă pentru aliați
Într-o perioadă de instabilitate politică globală, amenințările lui Trump față de aliații SUA și declarațiile sale tot mai radicale sunt un semnal de alarmă pentru toți cei care consideră că, odată cu plecarea sa de la Casa Albă, pericolele au dispărut. De fapt, ele sunt mai prezente ca niciodată, iar acest „Trump 2.0” ar putea fi mult mai periculos decât a fost vreodată prima versiune, conchide The Guardian.
Într-un peisaj politic american care părea să se fi calmant în urma primului său mandat, Donald Trump pregătește o revenire în forță, cu o retorică tot mai belicoasă și tot mai îngrijorătoare, scrie The Guardian. Dacă prima dată s-a confruntat cu boicoturi și critici acerbe din partea elitelor americane, acum, chiar și cei care l-au contestat atunci par dispuși să lase deoparte rezistența. Actorii de la Hollywood și titanii din Silicon Valley sunt, mai nou, printre cei care își arată susținerea pentru Trump, iar câțiva democrați care au ales să boicoteze prima sa investire au lăsat să se înțeleagă că nu vor lipsi de la cea de-a doua.
Totuși, în spatele acestei aparent „normalizări” a imaginii sale politice, se ascunde o realitate mult mai înfricoșătoare. Căci, dincolo de imaginea unui Trump 2.0 mai „moderat” și „acceptabil”, se profilează o schimbare tot mai profundă, iar conferința sa de presă de la Mar-a-Lago, Florida, de săptămâna trecută, ne oferă indicii clare despre direcția în care se îndreaptă. La cei 78 de ani ai săi, fostul președinte a demonstrat că nu și-a abandonat obiceiurile și că, dimpotrivă, cu fiecare apariție publică pare să devină mai provocator și mai extremist.
Vorbind despre ținte geopolitice precum Groenlanda și Canalul Panama, Trump a menționat că nu exclude utilizarea forței pentru a obține controlul asupra acestora. Mai mult, a adus în discuție posibilitatea de a transforma Canada într-un stat american și chiar a sugerat schimbarea numelui Golfului Mexic în „Golful Americii”. În plus, retorica sa s-a alimentat cu teoriile conspiraționiste, inclusiv despre implicarea FBI și Hezbollah în evenimentele din 6 ianuarie, susținând că trebuie să „aflăm” mai multe despre acest subiect.
Viraj periculos
Această serie de afirmații, cu un caracter tot mai haotic și fără noimă, ar putea părea doar un alt exercițiu de imagine pentru Trump, însă în realitate reflectă o tendință mult mai gravă. Amenințările constante la adresa aliaților tradiționali ai SUA semnalează un viraj periculos către o politică internațională expansionistă, care riscă să ducă America pe un drum periculos. Trump, care a promis în timpul campaniei „America pe primul loc”, pare să fi ajuns să împrumute din stilul belicos al unor predecesori precum George W. Bush, având un discurs mult mai agresiv decât cel pe care l-ar fi putut anticipa oricine.
Citește mai mult AICI