Răsturnarea de situație din Franța, unde stânga a câștigat turul 2 al alegerilor, înseamnă un balon de oxigen pentru Franța și UE, dar nu aduce liniște deplină. Analistul Ștefan Popescu analizează, pentru „Adevărul”, motivele care au dus la creșterea partidelor extremiste în toată Europa.
În ultimii ani, creșterea extremei dreapta în aproape tot continentul anunță vremuri complicate, mai ales că la orizont se profilează și alegerile din Statele Unite ale Americii, unde un alt populist, Donald Trump, pare favorit să câștige. Echilibrul din Franța și în general de pe continent este cu atât mai fragil cu cât tendința generală, cel puțin în ultimii 10-12 ani, a arătat că partidele populiste de dreapta, chiar extremiste, cresc treptat, culminând cu rezultatele obținute în acest an.
Iar dacă statistica arată că aceste partide sunt pe val din Vest, din Franța și Germania, până în Est, în țări ca Ungaria și Slovacia, problema care se pune este care sunt factorii care le-au favorizat, cu atât mai mult cu cât partidele mainstream sunt într-o evidentă pierdere de turație.
„Adevărul” a abordat această problemă cu analistul politic Ștefan Popescu, doctor în Științe Politice și cu două masterate la celebra universitate pariziană Sorbona, actualmente profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative.
Oamenii au sentimentul că imigrația a scăpat de sub control
„Sunt aici mai multe chestiuni, una de fond, de schimbare structurală, schimbări structurale în cadrul societăților vestice, occidentale. Să aceste schimbări structurale vizează sentimentul de declin pe care îl trăiesc principalele grupuri etnice În Franța, francezii autohtonii care se tem de creșterea numărului imigranților. Se vorbește de atingerea unui prag, cel puțin ei așa percep că musulmanii au atins un anumit prag. Și mai ales e vorba de anumite evenimente, de provocările din școli, de decapitarea profesorului Samuel Paty, care a dus la o anumită tendință de autocenzură în cazul profesorilor care predau istorie, cultură civică, științe sociale, aspect pus în evidență de mai multe cercetări sociologice făcute în lumea școlii”, începe Popescu.
Toate acestea fac ca în rândul francezilor să existe percepția că autoritățile au subestimat influxul de oameni, care ulterior a devenit de necontrolat, iar o bună parte dintre cei proaspăt sosiți refuză să se integreze și să muncească, astfel că serviciile sociale se află sub o presiune nemaiîntâlnită. În contrapondere, extrema stânga a crescut foarte mult, susținută și de străinii naturalizați în Franța, însă discuția este valabilă și în cazul altor state europene.
Citește mai mult AICI