În pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, revine în atenție tema participării diasporei la vot, cu accent pe Federația Rusă. Oficialii de la Moscova, inclusiv purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, invocă frecvent cifra de „până la jumătate de milion de moldoveni” stabiliți în Rusia, prezentând-o drept argument în relațiile politice cu Chișinăul.
Situația este explicabilă și prin infrastructura limitată. Dacă în 2014 erau deschise doar 5 secții de votare în Rusia, în 2016 numărul a crescut la 8, iar în 2020 la 17. Pentru parlamentarele din acest an însă vor fi doar două secții. Factorii țin de integrarea în viața rusă, dezinteresul față de politica de acasă sau distanțele uriașe care descurajează deplasarea.
Comparativ, tabloul este similar în state aflate în conflict, cum ar fi Ucraina (unde votează câteva sute de moldoveni) sau Israelul (circa 5 mii de alegători). În schimb, în țări cu o diasporă activă și bine organizată, precum Italia sau Germania, numărul secțiilor ajunge la câteva zeci, iar prezența la vot se măsoară în zeci de mii, mai scrie sursa citată.
Astfel, resursele sunt distribuite în funcție de realitate, nu de declarații politice. Deschiderea a zeci de secții și tipărirea a sute de mii de buletine pentru Rusia, unde participarea se menține la 10–12 mii de votanți, ar însemna risipă de resurse.
În concluzie, mitul „jumătate de milion de moldoveni lipsiți de dreptul de vot în Rusia” este mai degrabă un instrument de presiune al Moscovei, folosit pentru a alimenta ideea de „nedreptate” electorală. În realitate, viitoarele alegeri vor confirma din nou același tablou: retorică despre „sute de mii” și urne care vor aduna aproximativ același număr de buletine ca și în scrutinele trecute.