ANALIZĂ: Parcursul european al Republicii Moldova, sufocat de avalanșa propagandei. Avem „armele” necesare pentru a face față?
Republica Moldova se află de mai mult timp sub presiunea acțiunilor de dezinformare, însă în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului pentru integrare europeană, care vor avea loc pe 20 octombrie, dar și în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor, această avalanșă de falsuri a crescut în intensitate. Kremlinul folosește toate pârghiile disponibile de interferență – cu excepția bombardării țării -pentru a-și impune voința. Moscova a încercat să orchestreze o lovitură de stat, a antrenat protestatari anti-guvernamentali falși, a inundat țara cu dezinformare și a canalizat bani ilegali către partidele de opoziție pro-ruse.
Când Republica Moldova a aderat la sistemul de sancțiuni european, Moscova a amenințat că nu va lăsa aceasta fără răspuns.Una dintre narațiunile-cheie desfășurate de Rusia și împuterniciții săi în Moldova este că țara este controlată de „Occidentul colectiv”. Cu alte cuvinte, nu mai are suveranitate. Pentru a provoca nesiguranță și instabilitate, narațiunile rusești spun că Moldova este „atrasă” de către Occident în războiul din Ucraina. O idee răspândită și în România, de extrema dreaptă, încă de la declanșarea invaziei, probabil cu scopul de a descuraja sprijinirea Ucrainei.
Marian Voicu, publisher Veridica.ro, a declarat într-o conferință de presă la IPN că obiectivele propagandei ruse, privesc reașezarea Republicii Moldova pe orbita rusă. Voicu a menționat că, de exemplu, pretextul agresiunii armatei ruse în 1992 împotriva Chișinăului a fost similar cu cel al declanșării războiului împotriva Ucrainei sau Georgiei. Și anume, pretextul că rusofonii din regiunea transnistreană, din Ucraina, din Georgia sunt obiectul unui genocid al așa-numiților naționaliști din statele respective.
„Traversăm o perioadă complicată și, indiferent de ciclurile electorale, avem nevoie de limpezime. Sunt actori care au venit pe această piață a dezinformării și care sunt actori noi, ca de exemplu China. Dar cei care știu să facă asta de mai bine de o sută de ani sunt rușii”, a mai spus jurnalistul.
Anul trecut, fosta ministră de Interne, Ana Revenco, a fost numită de către Parlament, cu votul majorității parlamentare, în funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, pe un termen provizoriu de 12 luni. Candidatura ei a fost propusă de către președinta Maia Sandu.
„Cetățenii Republicii Moldova au simțit-o pe bune în ultimii doi ani că dezinformarea a devenit o armă letală a războiului hibrid. Dezinformarea țintește în siguranța cetățeanului, în unitate și în capacitatea statului de a dezvolta o societate democratică. Dezinformarea, știrile false, manipulările au existat aici ca parte a războiul dus de Rusia. Metodele clasice de combatere a dezinformării nu au funcționat. Arma cea mai puternică pentru a lupta cu dezinformarea este cetățeanul informat, care dispune de cunoștințe, abilități și instrumentarul necesar care distinge între fals și adevăr. Asta va fi esența activității Centrului”, a declarat Ana Revenco, în plenul Parlamentului.
Obiectivele sună bine dar deocamdată încă nu se cunoaște când ar putea deveni funcțional acest centru și în ce măsură ar putea livra rezultatele scontate iar experții în securitate menționează că eficacitatea acestui centru ar putea fi supraapreciată.
Totodată, conform Strategiei naționale de aparare, pentru următorii 10 ani au fost crescute cheltuielile pentru apărare la 1% din Produsul Intern Brut până în 2030, de la 0,55 % în prezent. Prin comparație, Polonia, Grecia, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie și Slovacia investesc 2% din PIB pentru apărare. Experții în aparare menționează că și țara noastră ar trebui să ia în considerare o asemenea formulă.
Revenind la subiectul alegerilor o veste bună este că sondajele efectuate în lunile iulie și august a.c. de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA, relevă un număr de peste 66% de cetățeni moldoveni care ar intenționa să participe la referendumul privind aderarea țării la UE și o majoritate a acestora ar vota „pentru”. Există însă riscul unei prezențe insuficiente la urne. Pentru ca plebiscitul să fie validat trebuie să voteze 1/3 din cetățenii înscriși în listele electorale. Oficial avem în jur de 2.7 milioane de alegători, dar câți dintre ei vor vota? Nu opțiunea majoritară pro-UE ar stârni dubii, ci numărul insuficient de participanți la acest exercițiu.
Aparent există toate argumentele și dovezile necesare. Europa înseamnă libertate, dezvoltare și pace chiar dacă, e adevărat, va trebuie să muncim foarte mult pentru asta. Iar Rusia are iz de moarte, agresiune, dictatură și sărăcie. Cu toate acestea, sunt încă foarte mulți dintre cei a care încă mai au îndoieli în această privință.
Cetățenii dar mai ales guvernanții de la Chișinău ar trebui să perceapă cu maximă seriozitate acest aspect și să își concentreze toate resursele și forțele pentru a face față riscurilor care pot asfixia parcursului european al țării.