Analiză: Republica Moldova, în calea războiului
Autor: Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle
Kievul l-a numit pe fostul secretar al Consiliului de Securitate al Ucrainei, Alexei Danilov, în funcția de ambasador la Chișinău și l-a anunțat în căutare pe „ministrul de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.
Vitali Ignatiev are și cetățenia ucraineană și este cercetat în Ucraina pentru colaborare cu statul agresor și subminarea ordinii constituționale a Ucrainei. El a fost citat să se prezinte în luna ianuarie 2024 la Serviciul ucrainean de Informații pentru a fi audiat, dar a ignorat citația. Mai exact, pretinsul „ministru de externe” de la Tiraspol este acuzat că a pledat public pentru modificarea frontierei de stat a Ucrainei, pentru că a desfășurat activități de informare în cooperare cu statul agresor și administrația sa de ocupație, precum și pentru susținerea țării agresoare și a administrației de ocupație.
Ucraina își sporește rolul în problema transnistreană
Numirea lui Danilov în calitate de ambasador la Chișinău și anunțarea în căutare a separatistului Ignatiev de la Tiraspol înseamnă că Ucraina își asumă un rol vizibil în demontarea regimului separatist transnistrean. Este un semnal tranșant că urmează o schimbare cardinală a poziției Ucrainei față de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, care adăpostește în stânga Nistrului, fără acordul Chișinăului, un contingent de militari ruși (GOTR) care controlează un depozit uriaș de armament vechi la Cobasna (la 7 kilometri de frontiera cu Ucraina). Se schimbă radical și poziția Kievului față de procesul de negocieri în problema transnistreană, autoritățile ucrainene anunțând că nu se vor mai așeza niciodată la aceeași masă de dialog cu Rusia, care este garant și mediator în problema transnistreană.
Din nou, panică la Tiraspol
Decizia Kievului a generat din nou panică la Tiraspol. Presa subordonată MGB-ului transnistrean (filială a FSB-ului rus) scrie că, prin desemnarea noului ambasador și prin anunțarea lui Vitali Ignatiev în căutare, „Ucraina continuă să destabilizeze situația în Transnistria”. Mai mult, propaganda de la Tiraspol încearcă să acrediteze ideea că „Zelenski personal complică și mai mult relația și așa tensionată dintre Chișinău și Tiraspol prin desemnarea rusofobului Danilov” în funcția de ambasador. Propagandiștii de la Tiraspol susțin că rolul lui Danilov va fi „să dinamiteze” relația dintre Chișinău și Tiraspol.
Capătă contur și noul focar de separatism pro-rus de la sudul Republicii Moldova, din Autonomia Găgăuză, asupra căruia avertiza recent șeful Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteață. Vineri, 29 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la un eveniment dedicat începerii construcției liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești-Chișinău, care va uni sistemele energetice ale Republicii Moldova și României, ocolind nodul energetic de la Cuciurgan (controlat de regimul separatist de la Tiraspol). Pentru a ajunge la eveniment, șefa statului, premierul și ministrul Infrastructurii au intersectat Autonomia Găgăuză. La Congaz (un sat din Găgăuzia), oamenii condamnatului fugar Ilan Șor, adăpostit de Moscova și Israel, au mobilizat mai mulți cetățeni, aducându-i pe marginea traseului, simulând un protest. Coloana oficială a fost nevoită să ajungă la destinație pe un traseu secundar.
Găgăuzia, noul focar de separatism
Administrația locală de la Comrat (Găgăuzia) se declară deschis pro-rusă, fiind controlată de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv, în lipsă, la 15 ani de închisoare în dosarul jafului bancar de un miliard de dolari în 2014. Din 2019 până în 2024, el s-a adăpostit în Israel, iar de câteva luni se află la Moscova, chiar dacă anterior era căutat inclusiv de către procurorii ruși pentru infracțiuni financiare săvârșite pe teritoriul rus.
Structurile de forță de la Chișinău dispun de informații conform cărora în lunile mai-iunie, agenții Kremlinului din Republica Moldova vor întreprinde acțiuni de destabilizare a țării, Găgăuzia (5% din populația Republicii Moldova) urmând să aibă rol de declanșator al destabilizărilor în cadrul acestui scenariu. Scopul provocărilor rusești din sudul Moldovei este blocarea, prin acțiuni separatiste, a referendumului de aderare a țării la UE, planificat pentru luna octombrie 2024, și înlocuirea guvernării pro-europene de la Chișinău cu una loială Rusiei.
Ca „hrană propagandistică” pentru ostilizarea populației din Autonomia Găgăuză în raport cu Chișinăul sunt utilizate sperietorile rusești tradiționale: NATO și războiul, unirea cu România, pierderea suveranității Moldovei și biserica rusă. În discursurile sale din ultima vreme, în care vizează Republica Moldova, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu ratează nicio ocazie să agite „pericolul unirii” Moldovei cu România și o acuză pe Maia Sandu că și-ar dori unirea „pentru anumite oportunități”: „Maia Sandu a fost transformată într-un instrument de asimilare a spațiului geopolitic de către Uniunea Europeană, iar în viitor de către NATO. Totul se îndreaptă spre aceasta, deși în Constituția Republicii Moldova este stipulat statutul de neutralitate. Este trist că ei nu au învățat nicio lecție din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. NATO a făcut deja din Ucraina un instrument al agresiunii sale. Acum vor la fel și în Moldova”, a declarat Lavrov în ultimul său interviu pentru presa rusă.
Detalii, AICI