Analiză: Rusia amenință NATO. Ce înseamnă „noua fază” a războiului din Ucraina

Atacul din satul Staraia Nelidovka, unde se afla depozitul de armament, a avut loc la mai bine de trei săptămâni după ce elicopterele ucrainene au atacat un depozit de combustibil din aceeași regiune.

Guvernatorul provinciei Kursk, Roman Starovoit, a postat pe rețeaua socială Telegram că mai multe explozii ar fi fost auzite în orașul rus Kursk, cel mai probabil venite de la sistemele de apărare aeriene din zonă. Agenția de presă TASS a transmis că alte două explozii s-au auzit în Vonoreț, un oraș aflat în apropiere de granița de est a Ucrainei cu Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe din Rusia, Maria Zaharova, a amenințat că Rusia poate lovi statele NATO ce sprijină Ucraina cu armament. Printre statele amenințate direct se numără Marea Britanie, care oferă armament greu Ucrainei.

„Înțelegem corect că pentru a pune capăt logisticii din spatele ajutorului militar trimis Ucrainei, Rusia poate lovi ținte militare de pe teritoriul statelor NATO care aprovizionează regimul de la Kiev cu arme”, a punctat Zaharova, în timpul unei conferințe de presă. Ministerul de Apărare al Rusiei a transmis, de asemenea, că orice încurajare a Kievului de către Londra să atace Rusia va fi întâmpinată cu o reacție pe măsură.

Într-un discurs către parlamentarii din Sankt Petesburg de miercuri, președintele rus Vladimir Putin a avertizat la rândul său țările occidentale să se aștepte la un răspuns „rapid” dacă se amestecă în invazia Rusiei asupra Ucrainei. „Avem instrumente cu care nimeni nu se poate lăuda”, a continuat el.

William Alberque, directorul programului de Strategie, Tehnologie și Control al Armelor de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), e de părere că aceste reacții ale oficialilor ruși „arată impactul pe care îl are sprijinul militar oferit de Occident Ucrainei”.

„Rusia începe să înțeleagă că există riscul să nu-și poată atinge obiectivele militare din zonă”, spune William Alberque pentru Europa Liberă.

Marți, reprezentanții a peste 40 de state NATO și non-NATO, s-au întâlnit la baza militară Ramstein din Germania pentru a discuta sprijinul pe care acestea îl pot oferi Ucrainei. Secretarul american al Apărării, generalul Lloyd Austin, a declarat că speră ca războiul din Ucraina să ducă la o Rusie „slăbită” și lipsită de capacitatea de a mai ataca alte state în viitorul apropiat.

Printre statele care au participat la întâlnire se numără Israelul, Kenya, Tunisia – care au evitat să critice în trecut în termeni duri invazia Ucrainei, dar și tensiunile de la graniță anterioare războiului. Ambasadorul Kenyei la ONU declara chiar înainte de începerea războiului că situația tensionată dintre cele două țări se asemăna cu perioada colonialistă din Africa, referindu-se la populația de etnie rusă ce locuiește pe teritoriul Ucrainei.

„Vizita mea nu marchează doar o stare de urgență, sentiment pe care îl împărtășim cu toții”, a spus Austin în timpul întâlnirii. Secretarul american a precizat că i-ar plăcea ca „întregul grup să plece de la întâlnire cu o înțelegere comună și transparentă a cerințelor de securitate pe termen scurt venite din partea Ucrainei, întrucât vom muta munții din loc să i le putem îndeplini”.

La întâlnire nu au participat statele din America Latină, printre care și Venezuela, susținătoare a regimului lui Putin.

„Ucraina a făcut o treabă magnifică apărându-și suveranitatea împotriva invaziei neprovocate a Rusiei”, a spus Austin în timpul ceremoniei de deschidere a evenimentului. „Și curajul și priceperea Ucrainei vor rămâne în istoria militară.

Experții consultați de Europa Liberă sunt de părere că evenimentul de marți de la baza aeriană Ramstein reprezintă o dezvoltare a strategiei Occidentului față de războiul din Ucraina.

„Nu e o schimbare a retoricii anti-Moscova, ci mai degrabă o nuanțare a strategiei coaliției internaționale pe care o putem numi ‘coaliția internațională pentru sprijinul Ucrainei’, care e altceva decât NATO”, a explicat Claudiu Degeratu, expert în securitate națională.