AURESCU: Criza gazului din R. Moldova poate fi un studiu de caz pe tema acţiunilor hibride împotriva ţărilor din regiunea Mării Negre
Criza gazului din Republica Moldova poate fi un studiu de caz pe tema acţiunilor hibride împotriva ţărilor din regiunea Mării Negre. Este declaraţia ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru grupul de reflecţie „Atlantic Council”, potrivit TVR Moldova. Aflat într-o vizită de lucru la Washington, diplomatul român s-a referit şi la alte provocări cu care se confruntă ţările cu conflicte „îngheţate” precum Georgia, Ucraina, dar şi Republica Moldova.
„Cred că este important să abordăm domeniul securităţii energetice în regiune. Am fost martorii crizei gazului din Moldova – care a fost foarte îngrijorătoare – cred că este un fel de studiu de caz privind acţiunile hibride împotriva unei ţări din regiune. Consider că ţările din regiune ar trebui să fie mai consolidate în faţa unor asemenea provocări”, a declarat ministrul de externe al României.
„Le-am neglijat şi ne-am obişnuit cumva cu aceste conflicte prelungite. Ştim că sunt acolo şi se fac uneori observate. Unii le numesc îngheţate, dar nu sunt îngheţate. Ceea ce este îngheţat este soluţia acestor conflicte. Conflictele sunt acolo, soluţionarea lor este amânată”, a mai spus șeful diplomației române.
La Washington, ministrul de externe al României a avut o întrevedere cu secretarul de stat american Antony Blinken. Unul dintre subiectele abordate au fost recentele evoluţii privind criza gazului din Republica Moldova. Chişinău au reuşit să încheie cu Gazprom un contract de livrare pentru o perioadă de 5 ani. Însă, mai mulţi demnitari europeni, între care şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, au atras atenţia că Rusia a pus din nou condiţii politice în timpul negocierilor.
De altfel, şi în Europa preţul gazului s-a dublat în ultimele două luni, de la 515 de dolari pe mia de metri cubi, la începutul lunii august, la peste 1.200 de dolari pe mia de metri cubi, pe 1 octombrie. Presa europeană scria că una dintre cauze ar fi că gigantul rus Gazprom ar fi redus livrările de gaze tocmai pentru a presa liderii europeni să aprobe funcţionarea controversatului gazoduct Nord Stream 2.