Avionul de lux cu care a zburat Minnihanov a survolat spațiul aerian al României

0 406

Se cunoaște că liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov, care a vrut să aterizeze recent la Chișinău, dar i-a fost interzisă intrarea de polițiștii de frontieră de la aeroport, a zburat cu un avion privat și de lux. Este vorba despre Falcon 8X. Ba mai mult, el ar fi fost avertizat să nu vină la noi.

„Avionul de lux al lui Rustam Minnihanov a aterizat pe Aeroportul din Chișinău după ce a survolat, fără probleme, spațiul aerian al României, stat membru NATO. Surse sigure de la Chișinău au comunicat pentru DW că Minnihanov a fost avertizat să nu vină în Moldova iar faptul că și-a forțat intrarea denotă că scopul vizitei lui era să provoace autoritățile moldovene”, scrie Vitalie Călugăreanu într-un articol pe DW.

Minnihanov era însoțit de un mitropolit rus și intenționa să ajungă la o manifestație electorală organizată în Autonomia Găgăuză de către un candidat pro-rus la funcția de bașcan (guvernator) al regiunii. Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 30 aprilie.

Omul lui Putin, trimis să le arate găgăuzilor miza Kremlinului

Rustam Minnihanov este un susținător al războiului Rusiei contra Ucrainei, fiind inclus (împreună cu familia sa) în lista sancțiunilor occidentale. El urma să participe la Congresul diplomației populare „Prietenia popoarelor – 2023” în Găgăuzia. A fost invitat de către deputatul Adunării Populare de la Comrat (Autonomia Găgăuză), Viktor Petrov. Acesta i-a cerut recent președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, proclamarea limbii ruse ca a doua limbă de stat în Moldova, argumentul lui fiind că 80% dintre moldoveni vorbesc limba rusă.

Ajuns la Chișinău, acesta nici nu a reușit să coboare din avion, fiind forțat să facă imediat cale întoarsă. „Pentru că este ilegal ca politicieni, artiști sau preoți dintr-o țară agresoare și teroristă să facă aici campanie electorală”, a comentat membrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Adrian Cheptonar.

Moldova, bastion în fața provocărilor Rusiei

În aceeași zi de luni, 17 aprilie, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a blocat intrarea în țară a altor 45 de străini iar în ziua următoare (marți, 18 aprilie) a interzis accesul pentru încă 31 de persoane. Acestea nu și-au putut justifica scopul călătoriei și s-au încurcat în declarații vizând scopul vizitei în Moldova.

Autoritățile moldovene au introdus controale riguroase la frontieră din prima zi de război în Ucraina. Este vorba de mai multe filtre – evaluarea se face în baza mai multor „criterii de risc” și, în plus, este verificat profilul persoanelor care vor să intre în Moldova. În baza acestor verificări, anul trecut au fost întoarse de la hotar 8999 de persoane. „Noi cunoaștem intențiile Federației Ruse de a destabiliza Moldova. Cunoaștem ce instrumente are și cum le folosește. Suntem vigilenți și vreau să asigur cetățenii că chiar știm ce și cum trebuie să facem pentru a asigura securitatea țării”, susține șeful Poliţiei de Frontieră din Moldova, Rosian Vasiloi.

Găgăuzia, o cameră a Moldovei cu geamul spre Rusia

În septembrie 2022, președinta Maia Sandu a încercat un dialog cu forțele politice din Autonomia Găgăuză. A mers la Comrat la o ședință cu membrii Adunării Populare (parlamentul local), dar aceștia au împroșcat-o agresiv cu fake-news și propagandă rusească: au acuzat-o că vrea să vândă Moldova românilor; că vrea să bage Moldova în război; că a rupt relațiile cu „partenerul nostru strategic, Rusia” și i-au cerut șefei statului să meargă la Putin să ceară gaz mai ieftin. Polemica s-a încheiat cu reacția Maiei Sandu, care le-a spus politicienilor gălăgioși din Găgăuzia: „Nu-mi puteți cere să susțin războiul Rusiei contra Ucrainei! N-am să susțin niciodată distrugerea unui alt stat și a oamenilor”.

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova (sudul țării) este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului. Este ca o cameră a Moldovei cu geamurile spre Rusia. Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa.

Deși (acum nu este o enclavă separatistă precum Transnistria) activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova (în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze), regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Cum au apărut în Moldova și cum s-a produs rusificarea găgăuzilor?

Istoria găgăuzilor generează controverse în mediul științific. Cea mai simplă definiție ar fi: turci creștini, vorbitori de limbă rusă și turcă. În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, rușii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduși din estul Bulgariei. Așa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cișmichioi, care anterior erau localități locuite de tătarii nogai.

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei și al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România și SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populația acestei regiuni votează partide pro-ruse. În regiune toți vorbesc limba rusă iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei școli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită. Partidele pro-ruse sau fals pro-europene, care au guvernat Moldova după proclamarea independenței, nu au făcut nimic (timp de trei decenii) pentru ca găgăuzii să-și cunoască limba lor și limba oficială a statului – limba română. Un sondaj al Institutului de Politici Publice de la Chișinău arată că locuitorii din UTA Găgăuzia nu au o identitate proprie – doar 4,5% dintre locuitorii regiunii identificându-se cu etnia găgăuză.

Ultimul recensământ din 2014 a arătat că în regiune locuiesc 134.535 de locuitori (în scădere față de 2004, când erau înregistrați 155.646).

Toți candidații promovează mesaje ostile în raport cu Chișinăul

Pe 30 aprilie, în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegeri pentru funcția de guvernator al regiunii. Sunt așteptați la urne 92.000 de cetățeni cu drept de vot. Partidele pro-europene nu și-au înaintat nici măcar formal candidați în această competiție electorală. Nu și-a desemnat candidat nici partidul de guvernământ (PAS). Campania electorală este una amorfă, practic invizibilă. S-au înscris în competiție opt candidați. Aceștia nu concurează între ei, ci își construiesc campania pe alimentarea ostilității găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chișinău.

Unitatea teritorial-autonomă Gagauz-Yeri are o suprafață de 1.830 de kilometri pătrați, fiind divizată în trei raioane: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. În regiune activează 7500 de agenți economici. 45% din mărfurile produse în UTA Găgăuzia sunt asimilate de piața UE iar 55% – de piața din Est. Pentru comparație, în 2015, piața CSI asimila 100% din mărfurile produse în autonomie.

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata