Ultimele interacțiuni dintre Uniunea Europeană și Rusia au arătat că Moscova nu dă semne că și-ar dori o normalizare a relației cu Bruxelles-ul, ci dimpotrivă, tonul ei a devenit și mai ridicat. Tocmai de aceea, o schimbare de abordare din partea Uniunii Europene în relația cu Rusia nu și-ar găsi o justificare, consideră ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. El a menționat în context inclusiv situația drepturilor omului din Rusia și a opozantului Alexei Navalnîi.
„Nu prea s-a schimbat mare lucru în comportamentul Rusiei, tot ceea ce Rusia a făcut în ultima perioadă, inclusiv în ultimele luni – amintesc de vizita pe care Înaltul Reprezentant (Josep) Borrell a făcut-o la Moscova și din toată coregrafia acelei vizite, inclusiv a conferinței de presă comune pe care a avut-o cu ministrul de externe Lavrov, n-a rezultat deloc că Rusia ar dori să normalizeze relația cu Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, de-acolo a reieșit mai degrabă o asertivitate sporită a Rusiei față de Uniunea Europeană. Uitați-vă la situația drepturilor omului și la ceea ce s-a întâmplat cu procesul în care a fost implicat disidentul rus Navalnîi. Și aici, Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni în conformitate cu regimul global de sancțiuni din domeniul drepturilor omului al Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Aurescu, duminică seara, la Digi24.
La o săptămână după summitul organizat la Geneva între Joe Biden şi Vladimir Putin, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus un summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale blocului european cu Moscova. Imediat, Kremlinul a reacționat și a spus că președintele Vladimir Putin ar susține „un contact direct” între UE și Rusia. Propunerea venită din partea liderilor Germaniei şi Franţei i-a luat însă prin surprindere pe oficialii UE, inclusiv pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi a deranjat unele ţări est-europene, în special ţările baltice şi Polonia, potrivit Politico. Propunerea a fost discutată apoi la summitul UE de săptămâna trecută, iar șefii de stat și de guvern din UE au decis să poarte în principiu un dialog cu Moscova, dar nu s-au hotărât și în privința formatului.
Președintele Klaus Iohannis a susținut, la finalul Consiliului European, că în gestionarea relației cu Rusia este important ca statele membre UE să aibă „o abordare unitară și coordonată” și o comunicare strategică.
Reproșul României
Bogdan Aurescu spune că poziția României în privința Rusiei nu s-a schimbat și se bazează pe niște principii clare, stabilite chiar de Uniunea Europeană. El a enumerat, duminică seara, la Digi24 câteva dintre acțiunile Rusiei la care România nu poate închide ochii – ocuparea Crimeei, militarizarea din bazinul Mării Negre, influențarea unor alegeri, atacurile cu caracter hibrid.
Pe de altă parte, șeful diplomației române admite că în anumite domenii, în care este vorba despre interese comune, se poate coopera punctual cu Rusia și a dat exemplul obiectivului schimbărilor climatice.
„Poziția României a rămas aceeași pe care am avut-o de la începutul acutizării relației dintre Uniunea Europeană și Rusia și mai ales după ocuparea Crimeei în 2014 și creșterea asertivității Federației Ruse în regiune, militarizarea crescută a bazinului Mării Negre, implicarea în diverse acțiuni cu caracter hibrid, influențarea unor alegeri pe teritoriile statelor Uniunii Europene. E vorba despre o poziție care implică o abordare mai strategică a relației între Uniunea Europeană și Rusia, care să pună în centrul său cele cinci principii directoare elaborate în 2016 – punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk cu privire la Ucraina, aplicarea în continuare a regimului de sancțiuni, în același timp angajarea societății civile din Rusia și intensificarea schimburilor interumane, dar și un principiu al angajamentului selectiv”, a punctat Bogdan Aurescu.
Relațiile dintre România și Rusia au fost marcate recent de un scandal diplomatic. Rusia a decis luna trecută expulzarea adjunctului atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca măsură de răspuns la decizia autorităților de la București de a-l declara persona non-grata, la sfârșitul lunii aprilie, pe Alexey Grishaev, fost adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la București, acuzat de activități de spionaj.
sursa: digi 24