Autoritățile ruse susțin cu regularitate că economia rusă nu ar avea cu adevărat de suferit de pe urma sancțiunilor occidentale și că timpul ar fi de partea Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Însă aceste idei nu rezistă unei evaluări minuțioase. Sancțiunile noastre au slăbit deja în mod semnificativ economia rusă, iar viitorul țării devine din ce în ce mai sumbru pe zi ce trece, pe măsură ce Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Confruntându-se cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a convenit până în prezent în unanimitate asupra a 13 pachete de sancțiuni – cel mai mare efort de sancționare pe care l-a făcut vreodată. Aceste sancțiuni au fost, de asemenea, coordonate îndeaproape cu mulți parteneri care împărtășesc aceleași idei. Cu toate acestea, am auzit adesea în ultimele luni că aceste sancțiuni fără precedent ar putea să nu funcționeze. Aceste voci au fost deosebit de puternice după ce autoritățile ruse au anunțat o creștere a PIB-ului de 3,6 % în 2023.
Prudență cu cifrele oficiale din Rusia lui Putin
În primul rând, într-o autocrație precum Rusia, unde nu există libertatea de informare și nici mecanisme de control, trebuie să fim întotdeauna foarte precauți cu cifrele oficiale. Cele economice sunt la fel de suspecte ca și rezultatele votului de la ultimele alegeri prezidențiale. În al doilea rând, era puțin probabil încă de la început ca economia rusă să se prăbușească după invazia Ucrainei. În ultimii doi ani, am subliniat în mod constant că efectul sancțiunilor noastre nu va fi imediat și că scopul lor este de a slăbi capacitatea Rusiei de a-și susține efortul de război pe termen mediu. Și asta este, de fapt, ceea ce începe să se întâmple.
“Creșterea economică înregistrată în Rusia în 2023 a fost rezultatul clasic al unei politici de “keynesianism de război”, întâlnită deja în Germania în anii 1930.”
Creșterea economică înregistrată în Rusia în 2023 a fost rezultatul clasic al unei politici de “keynesianism de război”, care a fost deja întâlnită în Germania în anii 1930. Cu o creștere de 70 % a cheltuielilor pentru apărare în 2024 față de anul precedent, aproximativ 30 % din bugetul Rusiei și 6 % din PIB-ul său sunt acum dedicate oficial apărării naționale, cu importante resurse suplimentare alocate drept cheltuieli clasificate. Cheltuielile militare și de securitate au revenit la nivelul din epoca sovietică.
Economia rusă, alimentată de explozia cheltuielilor pentru apărare
Economia rusă a fost alimentată de această explozie a cheltuielilor pentru apărare, inclusiv de plățile ridicate către soldați și familiile celor uciși în Ucraina, în special în rândul minorităților etnice din regiunile mai sărace. Această dinamică se reflectă, de asemenea, în dezechilibrele economice regionale, regiunile cu industrii militare puternice sau care se învecinează cu Ucraina înregistrând performanțe economice mai bune, datorită activităților legate de război.
Pentru un regim autoritar precum Rusia lui Putin, este relativ ușor să redirecționeze economia către producția militară, deși cu consecințe negative masive pentru alte sectoare. Trecerea la o economie de război înseamnă în mod necesar mult mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, securitate socială, drumuri, infrastructură civilă, sisteme energetice… Această reorientare a afectat deja negativ viețile multor cetățeni ruși obișnuiți, așa cum am văzut, de exemplu, în cazul numeroaselor defecțiuni ale sistemelor de încălzire colectivă din mai multe orașe rusești iarna trecută. Dacă războiul continuă, situația nu va face decât să se înrăutățească.
Detalii, AICI