Calmul aparent al alegerilor europene și furtuna de după
Alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie sunt mai importante decât altele, fiindcă harta geopolitică a lumii se modifică, în contextul războiului din Ucraina. Chiar dacă „centrul va rezista” – cu alte cuvinte, Comisia Europeană, cea mai importantă instituție politică bruxelleză, va rezulta probabil din consensul politic dintre Partidul Popular European (PPE), ALDE/Renew și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) – virajul spre dreapta, chiar radicală, al Europei este indiscutabil. Votul care se desfășoară pe 9 iunie în România va consfinți și cuantifica această tendință.
Calmul aparent: reconfirmarea lui von der Leyen și a coaliției PPE-Renew-S&D
O nouă coaliție PPE-ALDE-S&D ar conferi Uniunii Europene stabilitate și continuitate, mai ales dacă Ursula von der Leyen ar fi reconfirmată în funcția de președintă a Comisiei Europene. Această reconfirmare este probabilă, fie și numai fiindcă cei mai mulți președinți de Comisie au supraviețuit două mandate, iar numele de contracandidați vehiculate, ca al lui Mario Draghi sau al lui Thierry Breton, par mai degrabă ipoteze politice decât pericole reale pentru actuala președintă a Comisiei.
Nu același lucru se va întâmpla și cu echipa lui von der Leyen. Experiența mandatelor anterioare dovedește că aceștia se vor schimba în proporție de 50-80% pur și simplu fiindcă ei sunt propuși de statele-membre, iar în cele mai multe dintre acestea configurația politică se modifică de la învestitura unei Comisii Europene la alta, deci generează un alt nume de comisar. E o tactică legată de lupta pentru putere locală, care a fost criticată adesea la Bruxelles ca lipsă de viziune europeană, deoarece comisarii cu rezultate bune dobândesc, la un al doilea mandat, așa-numita „seniority”, un fel de „vechime”, care justifică pentru ei – și implicit pentru țara pe care o reprezintă – un portofoliu mai important sau o poziție de vicepreședinte. Cu alte cuvinte, statele-membre au motive bune să-și promoveze pentru mai multe mandate comisarii cu rezultate, dar asta se întâmplă destul de rar.
În noua Comisie, sunt cotați cu șanse mari de a rămâne, printre alții, croata Dubravka Šuica, grecul Margaritis Schinas, luxemburghezul Nicolas Schmit, letonul Valdis Dombrovskis și francezul Thierry Breton. Românca Adina Vălean este cotată cu șanse medii.
În noul Parlament European, cele trei partide de centru vor avea probabil suficiente voturi pentru desemnarea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comsiei. E vorba de 361 de opțiuni dintr-un total de 720 de europarlamentari, câți vor face parte din următorul Parlament European.
Citește mai mult AICI