Surorile de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta păreau, la prima vedere, imaginea inocenței. În preajma Crăciunului, ele vindeau icoane, obiecte de artizanat și suveniruri credincioșilor din bisericile suedeze, fără să trezească suspiciuni. Nici în Täby, o suburbie prosperă de lângă Stockholm, prezența lor nu a ridicat semne de întrebare: rectorul le oferise personal permisiunea de a-și instala mesele în holul bisericii.
Doar că, într-o Europă confruntată cu războiul hibrid al Rusiei, aparențele pot fi înșelătoare.
După cum avea să avertizeze ulterior Biserica Suediei, femeile prezentate drept „călugărițe” erau, de fapt, reprezentante ale unei mănăstiri controversate din Belarus, cunoscută pentru susținerea invaziei ruse în Ucraina și pentru legăturile sale cu GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
În scurt timp, presa suedeză a fost inundată de titluri despre „călugărițele-spion ale lui Putin”, infiltrate în până la 20 de biserici din Suedia. Iar șeful parohiei din Täby s-a trezit acuzat că enoriașii săi ar fi contribuit, fără să știe, la finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului, scrie The Telegraph.
Bisericile, noul front al războiului hibrid
Dincolo de senzaționalul poveștii, cazul scoate la iveală o realitate mai profundă: bisericile suedeze – printre cele mai deschise și ospitaliere din Europa – au devenit o țintă pentru propaganda rusă.
Unul dintre obiectivele Moscovei este să creeze impresia că valorile pro-Kremlin sunt acceptate și chiar admirate în statele NATO. Prezența „călugărițelor” belaruse în biserici occidentale servește perfect acestui narativ.
Strategia nu este una nouă. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Rusă a încercat să obțină acces la lăcașuri de cult suedeze situate în apropierea bazelor militare și aeroporturilor – o coincidență care a atras atenția serviciilor de securitate.
Detalii, AICI