Marea Neagră e plină de mine gata să explodeze, e bruiată permanent de ruși, navigația a devenit mai periculoasă ca oricând iar coasta nordică se află sub asaltul trupelor ruse. Care sunt soluțiile și ce riscuri există?
Zeci de experți – între care și un fost șef al CIA, ofițeri de rang înalt, diplomați și oficiali din statele NATO, din Balcani, din Republica Moldova, Ucraina și Georgia – au încercat să găsească soluții la Conferința maraton “Black Sea and Balkans Security Forum” organizată de New Strategic Center la București.
Invadarea Ucrainei, începută în urmă cu zece ani, în martie 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea și a ocupat Donbasul, continuată cu agresiunea brutală din februarie 2022 și înaintarea forțelor moscovite spre Odesa, a transformat întreg spațiul pontic într-un loc impredictibil și nesigur.
România va continua să sprijine Ucraina „cu toate puterile”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, în vreme ce omologul său de la Kiev, Denis Şmîhal, aproape că a implorat Bucureștiul să-i trimită unul din sistemele Patriot pe care le are: „Aceste sisteme salvează vieţile civililor şi ajută la menţinerea unei vieţi normale de zi cu zi în Ucraina”. În România, subiectul a devenit sensibil, pe fondul campaniei electorale. Un sistem Patriot costă 1 miliard de euro, cam cât e bugetul anual al Primăriei Capitalei, ceea ce l-a făcut pe șeful guvernului român să spună inițial că ministrul Apărării „are reţineri mari” în această privință iar pe președintele Klaus Iohannis să sublinieze că „e inacceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”. Decizia urmează să se ia curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Ce se poate face pentru ca navigația în Marea Neagră să redevină liberă și să fie reluate rutele comerciale? Șefa diplomației române Luminița Odobescu a vorbit despre „restabilirea păcii şi securităţii în Marea Neagră”, dar nu orice fel de pace, ci una „în condiţiile puse de Ucraina”. Pentru România „este extrem de important să evităm un nou conflict îngheţat în regiunea noastră”, a insistat ministra de Externe.
Viceamiralul român, Mihai Panait a invocat nevoia de modernizare a fregatelor autohtone și dotarea flotei cu mai multe nave și arme defensive. Amiralul ucrainean în rezervă Ihor Kabanenko a menționat că țara sa și-a redeschis canalele maritime și fluviale, permițând astfel ca numărul navelor care au transportat cereale și încărcături strategice să fi depășit anul trecut cantitățile de dinainte de război.
Citește mai mult AICI