Scandalurile care au zguduit partidele centriste odată dominante în viața politică a Europei conferă o nouă relevanță legăturii strânse dintre partide și corupție, relatează Politico.
În timp ce Europa se află în fața celui mai important an electoral din istorie, continentul trebuie să se gândească la motivele care stau la baza ascensiunii extremei drepte și a altor forțe anti-sistem. În funcție de țară, există o varietate de factori – de la o creștere bruscă a migrației la resentimente față de modul în care partidele au gestionat pandemia, la sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și la preocupările legate de războiul din Gaza.
Un alt factor este însă mult mai puțin discutat: un val de scandaluri de corupție care a cuprins establishmentul politic din Europa în ultimii ani, ridicând astfel mingea la fileu partidelor de extremă dreapta care consideră „sistemul” ca fiind iremediabil corupt și conceput pentru a face rău oamenilor „normali”.
În timp ce majoritatea partidelor de extremă dreapta au propriile probleme cu corupția și mita, alegătorii tind să fie mai iertători față de nelegiuirile lor, adesea pentru că aceștia consideră că întreaga clasă politică nu este demnă de încredere și sunt atrași de rețetele adesea radicale (chiar dacă nerealiste) ale partidelor pentru rezolvarea problemelor politice.
Austria, cu ascensiunea Partidului Libertății (FPÖ), fondat în anii 1950 de un fost general SS – este pe cale să înregistreze cel mai dramatic viraj spre dreapta. FPÖ) se bucură de un avans confortabil în sondaje de mai bine de un an. Afacerea Pilnacek – Christian Pilnacek, cel mai important magistrat în mandatul premierului Sebastian Kurz, s-a sinucis în octombrie 2023 după ce fusese demis și se confrunta cu acuzații de corupție – este doar ultimul dintr-un șir de scandaluri care au scos la iveală corupția sistemică din cadrul ÖVP, partid aflat la guvernare.
Recent, liderul partidului, Herbert Kickl – un ideolog radical de dreapta care a promis să blocheze atât aderarea Ucrainei la UE, cât și sancțiunile impuse Rusiei de către blocul comunitar, a pledat pentru o „UE a patriilor”, angajându-se să „apere interesele Austriei” alături de aliați precum liderul maghiar.
„Termenul tehnic la nivel european este «veto»” și „ei nu ne pot opri”, a declarat Kickl în fața unei mulțimi entuziaste.
Partidul Popular Austriac (ÖVP) al lui Karl Nehammer este în prezent al treilea în sondaje, după FPÖ și social-democrați (SPÖ), iar ratingurile sale personale sunt cele mai scăzute înregistrate vreodată de un cancelar.
Impulsul lui Kickl a creat o îngrijorare și mai mare pentru Europa: O victorie mare a FPÖ ar putea alimenta sprijinul pentru fratele său german Alternativa pentru Germania (AfD), care a ajuns deja al doilea, cu peste 20% din voturi.
Scandalurile de corupție au decimat partidele centriste
Corupția și politica au coexistat dintotdeauna, dar subiectul a căpătat o nouă relevanță după scandalurile care au zguduit multe dintre partidele centriste europene, cândva dominante, din Franța, Italia și Grecia, împingându-le pe unele dintre ele în pragul dispariției.
De pildă, după ani de investigații și urmăriri penale pentru corupție în care au fost implicați fostul președinte Nicolas Sarkozy și alte figuri importante, partidul de centru-dreapta al Franței a terminat cu mai puțin de 5 % din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022.
În Spania, Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, suferă încă de pe urma unui amplu caz de corupție în care au fost condamnați înalți funcționari ai partidului, în 2018.
Detalii, AICI